În cadrul Congresului Naţional de Reumatologie, desfăşurat în perioada 25-27 septembrie 2025 la Sibiu, specialişti de renume din România şi din străinătate au subliniat importanţa accesului la terapii inovatoare, a diagnosticării precoce şi a colaborării internaţionale pentru îmbunătăţirea îngrijirii pacienţilor cu boli reumatice.
Terapii moderne şi iniţierea timpurie a tratamentului
Invitat internaţional la congres, prof. dr. h.c. Xenofon Baraliakos, profesor de medicină internă şi Reumatologie la Ruhr-Universität Bochum, Germania, şi director medical al Rheumazentrum Ruhrgebiet Herne, preşedintele EULAR (Alianţa Europeană a Asociaţiilor pentru Reumatologie), a subliniat care sunt principalele bariere în gestionarea eficientă a pacienţilor cu boli autoimune inflamatorii.
“Cred că este foarte important să ştim cum, unde şi când să începem tratamentul pacienţilor cu boli autoimune inflamatorii, mai ales când vorbim despre ceea ce numim terapii avansate, cum sunt tratamentele biologice. Un mesaj esenţial pe care trebuie să-l avem în vedere este că, indiferent ce facem, trebuie să o facem devreme şi rapid. Cu cât diagnosticul este pus mai devreme, cu atât este mai uşor să adaptăm şi să decidem tratamentul, iar cu cât tratamentul este iniţiat mai repede, cu atât rezultatele pe termen lung vor fi mai bune. Aceste tratamente avansate, superioare – tratamentele biologice pe care le avem astăzi – sunt cheia succesului, atâta timp cât le folosim corect, şi prin asta mă refer la a le folosi deschis şi suficient de devreme, pentru a opri progresia bolii”, a afirmat prof. dr. Xenofon Baraliakos.
Imagistica – cheia diagnosticării timpurii
Prezent la Congresul Naţional de Reumatologie, prof. univ. dr. Florentin Vreju, medic primar reumatologie şi profesor la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova, a evidenţiat două direcţii esenţiale în care cercetarea în reumatologie ar trebui să investească cu prioritate:
„Sunt două zone pe care aş zice că merită să le mai îmbunătăţim. Una dintre ele este legata de imagistică. Putem găsi metode mai bune, mai detaliate, pentru identificarea pacienţilor la risc, de exemplu, pentru a trata aceste boli, pentru că, în momentul în care apar leziunile ireversibile, deja este târziu şi atunci ne trebuie nişte metode imagistice care să le identifice precoce, foarte devreme în evoluţia bolii. A doua zonă în care merită să se insiste ca şi cercetare cu siguranţă este cea din zona patogeniei. De ce? Pentru că, dacă înţelegem mai bine, mai exact, cine cauzează boala, care sunt modificările care duc la apariţia problemelor, în momentul acela avem şi căi de a trata aceste probleme”, a spus prof. univ. dr. Florentin Vreju.
Accesul la imagistică – o provocare majoră în diagnosticarea bolilor reumatice
În cadrul aceleiaşi intervenţii, prof. univ. dr. Florentin Vreju a atras atenţia asupra uneia dintre cele mai presante provocări din practica reumatologică actuală: accesul limitat la metodele imagistice moderne, esenţiale pentru diagnosticarea precoce.
„Aş zice că principalele probleme, sunt în zona de diagnostic precoce şi în special pe partea de imagistică. De ce? Pentru că în momentul acesta, cam în toate afecţiunile de care ne ocupăm, imagistica este una dintre zonele de bază, prin care putem obţine informaţii. Putem obţine un inside view, să zicem aşa. În oricare dintre aceste afecţiuni, imagistica joacă un rol extrem de important. Cum s-ar putea rezolva?
„Sunt câteva variante, dar cel mai important lucru este creşterea accesibilităţii pacientului la metodele imagistice. Mă refer, în primul rând, la imagistica prin rezonanţă magnetică. Deşi există aparate RMN în multe oraşe şi centre medicale, ele nu sunt suficiente nici măcar pentru acele centre. Cu atât mai mult, situaţia este şi mai dificilă în zonele din afara centrelor universitare.
Ecografia musculoscheletală, de exemplu, ne poate ajuta extraordinar de mult în multe dintre afecţiunile reumatice, însă aici ne confruntăm cu probleme legate de experienţa examinatorului şi de disponibilitatea aparatelor. Ajungem, din nou, la problema accesibilităţii pacientului la aceste investigaţii.
CT-ul de înaltă rezoluţie este o altă metodă valoroasă, dar şi aici accesul este dificil. Pacientul nu ajunge uşor să beneficieze de aceste investigaţii, ceea ce întârzie momentul diagnosticului. Se pierde astfel un timp extrem de important, iar până când pacientul obţine informaţiile necesare, pot apărea leziuni ireversibile.
Îmbunătăţirea accesibilităţii ar fi, cu siguranţă, un pas extraordinar înainte”, a mai spus prof. univ. dr. Florentin Vreju.
Colaborare internaţională şi implicarea României
În ceea ce priveşte cercetarea şi colaborarea europeană, prof. univ. dr. Florentin Vreju a afirmat ca: „Din punctul meu de vedere, este esenţial să avem contacte cu cei din comunitatea europeană, internaţională. De ce? Pentru că întotdeauna numai împreună putem să creştem, să aflăm mai multe, să învăţăm mai multe”.
Prof. dr. h.c. Xenofon Baraliakos a apreciat implicarea României în proiectele europene: „Pot spune că România se află în prim-planul activităţilor noastre. Este deja bine implicată, are capacitatea necesară, o vedem în comitetele şi proiectele mari în care este prezentă. Totuşi, aşteptarea mea este ca România să continue şi să se implice şi mai mult, pentru că de aici vine forţa EULAR. Încurajez pe toţi cei care ne ascultă din România să se implice în activităţile societăţii naţionale şi, prin aceasta, şi în EULAR, pentru a contribui la îmbunătăţirea tratamentului bolilor reumatice musculoscheletale la toate nivelurile”.
Actualizare clinică şi informaţii aplicate – perspectiva conf. dr. Ştefan Cristian Dinescu
În cadrul Congresului Naţional de Reumatologie 2025, conf. dr. Dinescu a subliniat valoarea practică a evenimentului pentru activitatea clinică:
„Congresul cu siguranţă va contribui la practica mea clinică pentru că, ca şi în fiecare an, ne aduce informaţii de actualitate. Sunt informaţii care ne vor ajuta să ne tratăm pacienţii mai bine – aflăm despre terapii noi, despre terapii cu eficacitate şi siguranţă, lucruri care ne interesează pe toţi atunci când avem de-a face cu pacienţi cu boli reumatice”.
Printre sesiunile considerate de interes major, conf. dr. Dinescu a menţionat:
„Mi s-a părut de un real interes sesiunea legată de arhitectură psoriazică, unde s-au discutat nevoile reale ale pacienţilor şi terapiile actuale, dar şi cele care vor fi disponibile în viitor. De asemenea, sesiunea despre spondilartrite, în special imagistica prin rezonanţă magnetică, a fost extrem de utilă – ne ajută să diagnosticăm pacienţii foarte precoce şi să interpretăm corect investigaţiile imagistice”.
✅ Concluzie
Congresul Naţional de Reumatologie 2025 a oferit un cadru valoros pentru schimbul de idei, actualizarea cunoştinţelor şi consolidarea colaborărilor între specialişti.
Mesajul comun este clar: accesul la terapii moderne, diagnosticul precoce şi colaborarea internaţională sunt pilonii unei reumatologii eficiente şi orientate spre pacient.
