O echipă de cercetători din Danemarca a descoperit informaţii importante privind angioedemul ereditar, ce ar putea sta la baza dezvoltării unor terapii în viitor.
Un braţ care se umflă de două ori mai mult decât mărimea normală. Un stomac care se umflă inexplicabil cauzând colici, diaree sau vomă. Sau o altă situaţie ce ameninţă viaţa cu severe umflături ale feţei, buzelor, limbii şi laringelui, aducând riscul obstrucţionării căilor aeriene şi morţii prin sufocare.
Acesta este modul în care apare boala ereditară misterioasă şi rară numită angioedem – o formă ereditară a umflării acute.
Angioedemul ereditar este caracterizat de atacuri ce apar din senin şi neaşteptat, ce pot fi provocate de o gamă largă de factori, de la efort fizic până la alte forme de stres, cum ar fi infecţii, factori hormonali sau medicamente.
Angioedemul ereditar apare din cauză că pacientului îi lipseşte o proteină în sânge - numită inhibitorul C1 - ce cauzează pierderi de lichid din vasele de sânge.
Un astfel de atac se poate întâmpla în orice zi, săptămână sau lună, iar pacienţilor ar trebui să li se administreze rapid medicamentaţia corectă - dar tot trebuie să facă faţă unui stil de viaţă periculos.
Acum, la mai mult de jumătate de secol după ce primele detalii moleculare ale bolii au fost descrise, încep să apară noi clarificări despre biologia acesteia.
”Am avut succes în identificarea a ceea ce se întâmplă în celulele hepatice ce produc proteina pe care pacienţii o pierd. Acesta este primul pas crucial pentru a putea trata pacienţii prin terapie genică, ceea ce reprezintă o perspectivă interesantă pe termen lung asupra studiului nostru”, spune prof. Jacob Giehm Mikkelsen de la Departamentul de Biomedicină al Universităţii din Aahus, Danemarca, citată de sciencedaily.com.
Proiectul de cercetare documentează faptul că mutaţiile genetice ereditare pe care pacienţii le moştenesc de la unul din părinţi – şi care exprimă proteina inhibitor C1 – au un efect negativ asupra genei sănătoase moştenite de la celălalt părinte.
Sau, aşa cum este relatat în articolul asociat cercetării, ce tocmai a fost publicat în JCI: variantele dominante negative SERPING1 cauzează retenţia intracelulară a inhibitorului C1 în angioedemul ereditar.
”Unul dintre misterele legate de această boală a fost: de ce pacienţii produc această proteină în cantităţi aşa de mici?”, spune MSc Didde Haslund, studentă la doctorat şi autoarea principală a articolului.
”Cu două gene ereditare - una deteriorată a unui părinte şi una sănătoasă a celuilalt părinte - ai putea crede că producţia ar trebui să fie undeva la jumătate din doza normală. Totuşi, aceşti pacienţi produc doar 10-20% din nivelul normal. Dar acum avem, pentru prima dată, o explicaţie la nivel celular, ceea ce este crucial pentru continuarea terapiei genice ca o viitoare opţiune de tratament”, spune cercetătorul.
Una din dificultăţile legate de această boală este faptul că afectează doar unul din 10,000-50,000 de oameni pe plan mondial, astfel că de multe ori doctorii o confundă cu o alergie, deşi medicaţia pentru alergie nu ar ajuta cu nimic în cazul unui atac.
”Diagnosticul este obţinut în urma unui test de sânge ce măsoară concentraţia şi funcţia inhibitorului C1 în sânge. Oricum, este nevoie ca doctorul să fie conştient de boală”, spune Jacob Giehm Mikkelsen.