Cum devin celulele canceroase „nemuritoare”? Cercetătorii au identificat un mecanism celular care ar putea creşte eficienţa chimioterapiei şi reduce efectele adverse

Cum devin celulele canceroase „nemuritoare”? Cercetătorii au identificat un mecanism celular care ar putea creşte eficienţa chimioterapiei şi reduce efectele adverse

O descoperire care arată cum reuşesc celulele canceroase să îşi menţină structura intactă şi să devină practic „nemuritoare” ar putea spori eficienţa chimioterapiei şi ar putea deschide drumul către noi opţiuni de tratament, potrivit unor cercetări publicate marţi.

Celulele canceroase au capacitatea de a se divide fără oprire, iar înţelegerea modului în care reuşesc acest lucru poate deschide calea către tratamente mai eficiente şi mai bine tolerate.

O echipă de oameni de ştiinţă de la Children’s Medical Research Institute (CMRI), din Australia, a identificat un mecanism esenţial prin care celulele canceroase îşi păstrează cromozomii intacţi, permiţându-le să se dividă continuu, arată un studiu publicat marţi, în revista Nature Communications.

În mod normal, la fiecare diviziune celulară, capetele cromozomilor, numite telomeri, se scurtează treptat; când devin prea scurţi, celulele sănătoase încetează să se mai dividă. Celulele canceroase evită acest „ceas biologic” prin menţinerea telomerilor, ceea ce le conferă, practic, o formă de „nemurire” celulară.

Majoritatea tumorilor folosesc pentru asta telomeraza, o enzimă care reconstruieşte telomerii. În acest studiu, echipa de la Unitatea de Biologie Celulară a CMRI a descoperit că telomeraza este ghidată către telomerii ce necesită reparaţii de o reţea de fibre foarte fine din nucleul celulei canceroase, alcătuită din proteina actină.

Autorii notează că acesta este un rol nou descoperit al actinei, cunoscută până acum mai ales pentru funcţiile sale din afara nucleului, precum contracţia musculară şi mişcarea celulelor.

Conform explicaţiilor cercetătorilor, atunci când telomerii sunt deterioraţi, ei se mişcă mult, în mod obişnuit, în interiorul nucleului, însă pot fi „prinşi” de această reţea de actină, asemănător unei insecte captive într-o pânză de păianjen, ceea ce permite telomerazei să îi găsească mai uşor şi să îi repare, menţinând astfel supravieţuirea celulei canceroase.

Descoperirea oferă şi o explicaţie pentru supravieţuirea unor celule canceroase în faţa chimioterapiei.

Tratamentele de chimioterapie urmăresc să distrugă celulele tumorale prin provocarea de leziuni la nivelul ADN-ului, însă studiul arată că aceste celule pot folosi telomeraza, împreună cu reţeaua de actină din nucleu, pentru a repara o parte din daune şi a continua să se multiplice.

Potrivit autorilor, rezultatele deschid perspective terapeutice promiţătoare: dacă telomeraza ar putea fi blocată sau dacă această reţea de actină ar fi perturbată, chimioterapia ar putea deveni mult mai eficientă.

În plus, acest lucru ar putea permite administrarea unor doze mai mici de chimioterapie, reducând efectele adverse nocive pentru pacienţi.

Cercetarea a fost realizată cu finanţare din partea Australian Research Council, Perpetual Foundation, Ernest & Piroska Major Foundation, Cancer Council NSW, Arcus Foundation, Profield Foundation şi Neil and Norma Hill Foundation.

viewscnt