Creierul este protejat de mai multe bariere biologice care controlează strict ce substanţe pot pătrunde la nivel cerebral din restul organismului. Un nou studiu arată că această protecţie este mai complexă, prin identificarea unei structuri celulare necunoscute până acum, care funcţionează ca o poartă suplimentară între sânge şi sistemul nervos central. Cercetătorii descriu, de asemenea, o cale nouă prin care sistemul imunitar poate influenţa creierul.
Cercetători de la Flanders Institute for Biotechnology (VIB) şi Universitatea Ghent au identificat şi caracterizat o barieră celulară necunoscută anterior la nivelul creierului, care oferă informaţii noi despre modul în care acesta este protejat de restul organismului.
Studiul descrie şi o cale nouă prin care sistemul imunitar poate influenţa creierul. Rezultatele au fost publicate în revista Nature Neuroscience.
Creierul este protejat de mai multe bariere care menţin un mediu stabil şi strict controlat şi îl apără de substanţe nocive şi agenţi patogeni. Cea mai cunoscută este bariera hemato-encefalică. O altă interfaţă esenţială este plexul coroid, o structură mică situată în cavităţile pline cu lichid ale creierului, care produce lichidul cefalorahidian. În ciuda importanţei sale, structura celulară detaliată a plexului coroid şi rolul său exact în protecţia creierului sunt insuficient cunoscute.
Echipa din cadrul Centrului VIB–UGent pentru Cercetarea Inflamaţiei, a utilizat tehnici avansate de secvenţiere genetică şi microscopie de înaltă rezoluţie pentru a analiza această structură. Cercetătorii au identificat o populaţie distinctă de celule situate la baza plexului coroid, pe care le-au denumit „celule ale barierei bazale”.
Celule ale barierei bazale (roz). Credit: VIB, 12 februarie 2026
Aceste celule sunt strâns legate între ele prin structuri moleculare care formează o barieră compactă şi limitează trecerea substanţelor dintre ele. Prin acest mecanism, ele delimitează funcţional plexul coroid, creierul şi lichidul cefalorahidian.
„Am descoperit o nouă linie de apărare a creierului. Aceste celule formează o poartă inteligentă şi dinamică într-o zonă a cărei importanţă nu a fost pe deplin înţeleasă până acum. Descoperirea este importantă deoarece oferă un răspuns la o întrebare anatomică fundamentală şi, în acelaşi timp, indică o nouă direcţie pentru înţelegerea bolilor cerebrale. Aceste rezultate arată cât de vulnerabil, dar şi cât de protejat este creierul şi deschid noi perspective pentru intervenţii mai bine ţintite în afecţiunile cerebrale”, explică prof. Roosmarijn Vandenbroucke, de la VIB-UGent, într-un comunicat.
În condiţii normale, această barieră limitează eficient trecerea chiar şi a moleculelor mici din zona bogată în vase de sânge a plexului coroid către lichidul cefalorahidian şi ţesutul cerebral.
Studiul arată însă că bariera nu este statică. În timpul inflamaţiei sistemice, cum este cea asociată unei infecţii severe, integritatea acesteia este afectată. În aceste situaţii, celulele barierei bazale devin vulnerabile, ceea ce ar putea permite pătrunderea unor substanţe sau celule dăunătoare în sistemul nervos central.
Cercetătorii au observat că aceste celule apar devreme în cursul dezvoltării şi se menţin pe tot parcursul vieţii. Prezenţa lor a fost confirmată atât în creierul şoarecilor, cât şi în creierul uman, ceea ce susţine relevanţa descoperirii pentru sănătatea şi bolile umane.
Potrivit autorilor, identificarea acestei noi bariere deschide direcţii suplimentare pentru studierea afecţiunilor neurologice şi a proceselor de neuroinflamaţie şi poate contribui la dezvoltarea unor strategii terapeutice orientate către consolidarea acestei bariere cerebrale de protecţie.
