O echipă de cercetători de la Universitatea din Sydney, Australia, a descoperit noi dovezi care arată că diabetul zaharat de tip 2 modifică direct structura inimii şi modul în care aceasta produce energie. Aceste rezultate ajută la explicarea motivului pentru care pacienţii cu diabet au un risc mult mai mare de a dezvolta insuficienţă cardiacă.
Studiul, publicat recent în EMBO Molecular Medicine, a fost condus de dr. Benjamin Hunter şi conf. dr. Sean Lal de la Şcoala de Ştiinţe Medicale. Echipa a analizat ţesut cardiac uman donat de pacienţi care au primit transplanturi de inimă în Sydney, comparându-l cu ţesut provenit de la donatori sănătoşi.
Analiza a arătat că diabetul determină modificări moleculare specifice în interiorul celulelor cardiace şi schimbă structura fizică a muşchiului inimii. Aceste efecte au fost cel mai pronunţate la pacienţii cu cardiomiopatie ischemică, principala cauză a insuficienţei cardiace.
„De mult timp observăm o corelaţie între bolile de inimă şi diabetul de tip 2, dar aceasta este prima cercetare care analizează simultan diabetul şi boala cardiacă ischemică şi descoperă un profil molecular unic la persoanele care suferă de ambele afecţiuni. Rezultatele noastre arată că diabetul modifică modul în care inima produce energie, îşi menţine structura sub stres şi se contractă pentru a pompa sângele. Folosind tehnici avansate de microscopie, am putut observa modificări directe ale muşchiului cardiac, sub forma unei acumulări de ţesut fibros”, a declarat dr. Hunter.
Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces în multe ţări ale lumii, iar noul studiu leagă bolile de inimă şi diabetul în moduri care nu au mai fost demonstrate până acum, oferind perspective noi asupra unor strategii de tratament potenţiale.
Pentru a înţelege mai bine modul în care diabetul afectează inima, cercetătorii au studiat ţesut cardiac atât de la pacienţi cu transplant, cât şi de la persoane sănătoase. Această examinare directă le-a permis să observe modul în care diabetul influenţează biologia inimii la pacienţi umani reali, nu doar pe baza modelelor animale.
Rezultatele au arătat că diabetul este mai mult decât o comorbiditate pentru bolile de inimă - el accelerează activ insuficienţa cardiacă, prin perturbarea unor procese biologice esenţiale şi remodelarea muşchiului cardiac la nivel microscopic.
„Efectul metabolic al diabetului asupra inimii nu este pe deplin înţeles la oameni”, a spus dr. Hunter.
Cum perturbă diabetul alimentarea energetică a inimii
În inimile sănătoase, energia este produsă în principal din grăsimi, dar şi glucoza şi cetonele contribuie la acest proces. Cercetări anterioare au arătat că utilizarea glucozei creşte în insuficienţa cardiacă. Totuşi, diabetul interferează cu acest mecanism prin reducerea sensibilităţii celulelor cardiace la insulină.
Dincolo de producerea energiei, cercetătorii au descoperit că diabetul afectează proteinele responsabile de contracţia muşchiului cardiac şi de reglarea calciului. La pacienţii cu diabet şi boală cardiacă ischemică, aceste proteine erau produse în cantităţi mai mici. În acelaşi timp, în inimă se acumula exces de ţesut fibros, ceea ce făcea muşchiul mai rigid şi mai puţin capabil să pompeze sângele eficient.
„Secvenţierea ARN a confirmat că multe dintre aceste modificări proteice se reflectă şi la nivelul transcripţiei genice, în special în căile implicate în metabolismul energetic şi structura ţesuturilor, ceea ce întăreşte celelalte observaţii ale noastre”, a explicat dr. Hunter.
Potrivit autorilor studiului, identificarea disfuncţiei mitocondriale şi a căilor asociate fibrozării deschide calea către noi abordări terapeutice.
De asemenea, rezultatele studiului ar putea fi folosite şi pentru a îmbunătăţi criteriile de diagnostic şi strategiile de management al bolii atât în cardiologie, cât şi în endocrinologie.
