Anul 2026 se profilează ca un moment de schimbare majoră în cercetarea biomedicală, cu accent tot mai clar pe prevenţie, personalizarea tratamentelor şi integrarea tehnologiei inteligente în viaţa de zi cu zi. În locul abordărilor standardizate, cercetătorii mizează pe intervenţii adaptate fiecărui pacient, integrarea interacţiunii dintre pacienţi şi personalul medical în terapiile existente şi pe utilizarea inteligentă a datelor pentru a anticipa bolile înainte de apariţia simptomelor.
Potrivit estimărilor formulate de experţi din domeniul cercetării şi al industriei medicale, inteligenţa artificială (AI) va deveni un instrument central în îngrijirea sănătăţii în 2026.
Agenţii personali de sănătate, integraţi în smartphone şi conectaţi la datele colectate de dispozitive portabile, sunt testaţi pentru a analiza în timp real parametri fiziologici şi a semnala riscul de boli înainte ca acestea să devină evidente clinic.
Aceste sisteme sunt concepute pentru a oferi permanent evaluări personalizate ale stării de sănătate şi pentru a înlocui căutările neorganizate de informaţii medicale online, cu date relevante pentru fiecare utilizator.
În paralel, dezvoltarea medicamentelor ar putea fi accelerată prin studii clinice virtuale şi prin utilizarea „gemenilor digitali”, modele computerizate care simulează răspunsul organismului uman.
Potrivit cercetărilor în curs, aceste metode ar putea scurta etapele birocratice ale dezvoltării medicamentelor şi ar putea permite identificarea mai rapidă a substanţelor care îndeplinesc criterii de eficacitate şi siguranţă.
În acelaşi timp, verificările necesare pentru respectarea reglementărilor ar urma să fie realizate automat, prin aplicaţii software, în locul evaluărilor manuale.
În domeniul sănătăţii mintale, mai multe direcţii de cercetare converg spre o schimbare de abordare. Studiile care urmează să fie realizate în 2026 analizează dacă o îngrijire bazată pe interacţiunea dintre medici şi pacient poate scurta timpul de recuperare.
În acest context, relaţia dintre pacient şi personalul medical este privită ca parte integrantă a procesului terapeutic.
Terapiile asistate de substanţe psihedelice sunt, de asemenea, evaluate pentru integrarea în protocoalele standard de tratament al tulburării de stres posttraumatic (PTSD) şi al depresiei rezistente la tratament.
Conform specialiştilor, rezultatele unor studii aflate în curs arată rate de răspuns superioare celor obţinute cu antidepresivele clasice. În unele ţări, aceste terapii au primit deja aprobare pentru uz clinic, iar cercetarea vizează standardizarea formării profesioniştilor şi a cadrului de utilizare a acestora.
Alte progrese sunt anticipate în tratamentul dependenţelor, prin utilizarea medicamentelor injectabile cu acţiune îndelungată. Datele din studiile clinice sugerează că aceste abordări pot reduce simptomele de sevraj şi pot diminua riscul de recidivă, eliminând necesitatea administrării tratamentelor zilnice. Abordarea este prezentată ca o opţiune care menţine efectul terapeutic pe termen mai lung în timpul recuperării.
Tehnologiile de interfaţă creier-computer, în special cele neinvazive, sunt testate pentru îmbunătăţirea funcţiilor cognitive. Dispozitive portabile care stimulează anumite circuite neuronale implicate în memorie şi concentrare sunt evaluate atât pentru recuperarea cognitivă, cât şi pentru menţinerea performanţei intelectuale la persoanele active profesional sau la vârstnici.
La nivel internaţional, crearea unor registre clinice internaţionale este văzută ca o soluţie, în 2026, pentru accelerarea cercetării în bolile rare. Platformele care permit partajarea în siguranţă a datelor anonimizate ar putea facilita identificarea mai rapidă a unor opţiuni terapeutice şi ar putea îmbunătăţi coordonarea între sisteme de sănătate din diferite ţări.
În zona sănătăţii femeii, cercetarea se concentrează pe terapii bazate pe microbiom şi pe instrumente de diagnostic asistate de AI. Studiile vor analiza legătura dintre anumite tulpini microbiene şi afecţiuni precum vaginoza bacteriană, sindromul ovarelor polichistice sau tulburările de dispoziţie, precum şi modul în care algoritmii inteligenţi ar putea reduce întârzierile legate de diagnostic în boli cu manifestări nespecifice, cum este endometrioza.
Inovaţii sunt anticipate şi în domenii mai puţin vizibile, precum siguranţa în stomatologie.
Cercetările recente arată că mănuşile din nitril fără acceleratori chimici pot reduce semnificativ reacţiile alergice de tip IV (reacţii alergice întârziate), iar noile teste privind materialele folosite pentru protejarea suprafeţelor din cabinetele stomatologice sugerează faptul că tipul de suprafaţă joacă un rol mai important decât se estima până acum în menţinerea mediului steril în cabinetele stomatologice.
În ansamblu, aceste predicţii indică o orientare a cercetării medicale în 2026 spre înţelegerea sistemelor complexe care stau la baza sănătăţii, nu doar spre tratarea separată a simptomelor.
Integrarea informaţiilor despre viaţa de zi cu zi, datele biologice şi tehnologia avansată este considerată esenţială pentru dezvoltarea unor soluţii noi pentru prevenirea şi gestionarea bolilor.
Deşi multe dintre schimbările importante din medicină ar putea fi mai puţin vizibile, acestea ar putea avea un impact major în îngrijirea pacienţilor, accentul mutându-se pe prevenţie, pe soluţii adaptate fiecărui pacient şi pe tehnologii avansate care se integrează discret în îngrijirea de zi cu zi.
În loc de tratamente standard, cercetările din domeniul medical urmăresc intervenţii mai precise şi o îngrijire mai atentă la nevoile reale ale pacienţilor.
Experţii avansează 15 predicţii despre cum ar putea arăta anul 2026 în domeniul cercetării medicale şi îngrijirii în sănătate:
1. Agenţii de sănătate personalizaţi, bazaţi pe AI, ar putea transforma îngrijirea medicală
Conform experţilor, aceşti „agenţi virtuali inteligenţi” ar putea fi disponibili pe smartphone şi ar combina date în timp real de la dispozitive portabile cu modele lingvistice mari, pentru a anticipa riscul de îmbolnăvire înainte de apariţia simptomelor.
Telefonul ar putea analiza permanent, 24/7, datele de sănătate şi furniza informaţii personalizate, eliminând nevoia de a căuta informaţii medicale generale online.
Specialiştii anticipează o dezvoltare rapidă a aplicaţiilor care monitorizează activitatea fizică şi oferă recomandări personalizate pentru îmbunătăţirea parametrilor metabolici, în timp ce strategiile digitale ar pune accent pe intervenţii timpurii şi adaptate fiecărui utilizator.
2. AI ar putea grăbi şi aprobarea medicamentelor prin studii virtuale
Experţii arată că, încă din 2023, inteligenţa artificială este folosită pentru a reduce durata procesului de aprobare a medicamentelor, şi va continua să o facă prin utilizarea „gemenilor digitali” şi a simulărilor de studii clinice realizate înainte de testarea pe pacienţi.
Astfel, doar medicamentele considerate cele mai eficiente şi mai sigure ar avansa în studiile clinice, cu mai puţine întârzieri cauzate de proceduri administrative, ceea ce ar permite introducerea mai rapidă pe piaţă a unui număr mai mare de medicamente şi produse medicale noi, disponibile într-un interval mai scurt.
În plus, experţii estimează că procesele de verificare a respectării cerinţelor de reglementare nu vor mai fi făcute manual, ci prin sisteme informatice automatizate.
3. O abordare a îngrijirii medicale care pune accent pe relaţia cu pacientul ar putea accelera recuperarea
Rezultatele unor cercetări indică faptul că o îngrijire medicală axată pe relaţia cu pacientul poate scurta semnificativ timpul de recuperare.
Sunt menţionate studii planificate pentru 2026 care vor analiza modul în care calitatea interacţiunii dintre pacient şi personalul medical influenţează procese biologice legate de inflamaţie şi funcţia sistemului imunitar.
În consecinţă, experţii anticipează că interacţiunile cu pacienţii vor fi tratate ca elemente esenţiale ale vindecării, iar sistemele de sănătate ar pune mai mult accent pe relaţiile umane şi pe calitatea interacţiunii dintre pacienţi şi personalul medical, fără a se încerca însă să se înlocuiască relaţia umană prin tehnologie.
4. Terapiile bazate pe substanţe psihoactive (psihedelice) ar putea fi incluse în protocoalele standard de tratament în sănătatea mintală
Experţii fac predicţii că, în 2026, terapii psihedelice aprobate de autorităţile de reglementare din domeniul medicamentelor ar putea fi integrate în protocoale clinice standard pentru PTSD şi depresia rezistentă la tratament, pe baza unor rezultate favorabile raportate de studii recente, comparativ cu antidepresivele utilizate în mod curent.
Se mai anticipează deschiderea unor clinici care să ofere un cadru pentru acest tip de experienţă terapeutică ghidată.
Potrivit specialiştilor, această abordare marchează o schimbare în tratamentul traumei şi recuperării, orientată spre mecanismele care stau la baza bolii, nu doar spre controlul simptomelor.
5. Conform predicţiilor, în 2026 oamenii ar putea deveni mai atenţi la expunerea la substanţe chimice şi poluanţi care pot afecta sănătatea
Se anticipează un interes mai mare pentru reducerea expunerii la microplastice şi substanţe chimice toxice din mediu, iar consumatorii ar putea prefera produse şi spaţii realizate din materiale considerate mai sigure pentru sănătate.
Specialiştii consideră că aceste cercetări ar putea duce la extinderea producţiei de produse orientate spre reducerea expunerii la poluanţi şi la o atenţie mai mare acordată protecţiei faţă de factorii de mediu nocivi.
6. Medicamentele injectabile cu acţiune îndelungată ar putea remodela tratamentul dependenţelor
Medicamentele injectabile cu durată lungă de acţiune sunt văzute ca o evoluţie importantă în tratamentul dependenţelor.
Sunt citate rezultate din studii clinice care indică faptul că aceste medicamente pot reduce eficient simptomele de sevraj la opioide şi alcool, eliminând „lupta zilnică” de a lua pastile.
Potrivit autorilor, menţinerea efectului terapeutic pe termen mai lung ar putea limita recidivele în timpul recuperării şi ar face tratamentul mai eficient pentru o afecţiune cronică.
7. Dispozitivele creier-computer ar putea îmbunătăţi performanţa memoriei şi recuperarea funcţiilor cognitive
Conform estimărilor, progresele în domeniul dispozitivelor neinvazive care conectează creierul la computer ar permite atât învăţare accelerată, cât şi îmbunătăţirea şi recuperarea funcţiilor cognitive.
Sunt menţionate dispozitive aflate în cercetare, precum dispozitive portabile aplicate pe cap, care stimulează anumite circuite neuronale implicate în memorie şi concentrare.
În 2026, aceste dispozitive ar putea începe să fie folosite mai larg, inclusiv de studenţi şi de profesionişti mai în vârstă, şi ar putea schimba modul în care sunt abordate declinul cognitiv legat de vârstă şi dificultăţile de învăţare, prin posibilitatea de a evalua obiectiv funcţionarea creierului.
8. Registre clinice internaţionale ar putea accelera progresele în bolile rare
Specialiştii estimează că, registre universale de date clinice ar putea oferi acces internaţional rapid la informaţii despre bolile rare.
Ideea se axează pe crearea unor platforme sigure care să permită medicilor să împărtăşească peste graniţe informaţii anonimizate despre pacienţi, astfel încât cercetarea să poată găsi tratamente mai repede acolo unde informaţiile sunt insuficiente la nivel local.
Specialiştii mai anticipează şi o coordonare mai bună între organizaţiile de sănătate şi o reacţie mai rapidă la ameninţări de sănătate apărute în diferite regiuni, prin eliminarea fragmentării datelor şi o colaborare mai strânsă între profesioniştii din domeniul medical, la nivel internaţional.
9. Protocoale de nouă generaţie ar putea scurta tratamentul traumei
Experţii indică un interes crescut pentru cercetări care analizează neuroplasticitatea creierului în cadrul terapiei EMDR (Eye Movement Desensitization and Reprocessing), o metodă de tratament al traumei, precum şi pentru dezvoltarea unor protocoale de intervenţii terapeutice asupra traumelor psihologice.
Sunt menţionate studii în curs care analizează dacă eficienţa terapiei EMDR poate fi crescută prin asocierea cu tehnici care ajută la reglarea activităţii cerebrale şi cu tratament medicamentos, ales specific pentru fiecare pacient şi administrat ţintit.
Datele preliminare arată că unele forme de terapie pentru PTSD, o afecţiune care apare după expunerea la evenimente traumatice severe, ar putea deveni mai eficiente, astfel încât pacienţii să obţină aceleaşi rezultate în aproximativ 8–12 şedinţe, nu în peste 20, cum se întâmplă în prezent.
10. Progresele în cercetare ar putea schimba modul în care sunt gestionate simptomele în tulburările neurologice funcţionale
Tulburările neurologice funcţionale (FND) sunt o categorie de afecţiuni în care cercetătorii analizează legătura dintre activitatea creierului şi manifestările fizice, folosind tehnici de imagistică prin rezonanţă magnetică funcţională (fRMN).
Sunt menţionate studii preliminare care arată că pacienţii pot învăţa să îşi controleze în decurs de câteva săptămâni unele simptome considerate anterior doar de natură psihologică, cu îmbunătăţiri măsurabile ale mişcării şi ale percepţiei durerii.
Specialiştii sugerează că acest lucru ar putea transforma tratamentul unui grup de pacienţi care este adesea neglijat.
11. Medicii ar putea recomanda mai frecvent activităţi sociale şi sprijin comunitar ca parte a tratamentului standard
Medicii ar putea integra, ca parte a tratamentului standard, participarea la grupuri de sprijin şi activităţi sociale din comunitate. Se menţionează cercetări în curs care urmăresc dacă grupurile de sprijin pot fi la fel de eficiente ca unele medicamente pentru persoane cu izolare cronică sau depresie.
În plus, sunt aşteptate tehnologii care să ajute pacienţii să găsească mai uşor grupuri de suport şi activităţi locale, cu aceste recomandări integrate în dosarul medical electronic, astfel încât îngrijirea să nu se limiteze doar la consultaţiile din cabinet.
12. Cercetarea medicală s-ar putea concentra mai mult pe cauzele generale ale bolii, nu doar pe simptome
În acest sens, sunt evidenţiate trei direcţii principale de cercetare: modul în care stresul şi reglarea sistemului nervos influenţează sănătatea, utilizarea instrumentelor digitale în sănătatea mintală, şi studiul stilului de viaţă în legătură cu menţinerea funcţiilor cognitive (memoriei) pe termen lung.
Astfel, cercetările se concentrează tot mai mult pe înţelegerea modului în care atenţia, somnul, respiraţia şi reglarea emoţiilor influenţează inflamaţia, sănătatea metabolică şi riscul de boală pe termen lung, dincolo de recomandările generale de reducere a stresului.
Sunt menţionate studii care analizează dacă aplicaţiile şi alte instrumente digitale pot ajuta la identificarea timpurie a epuizării, depresiei şi declinului cognitiv, ca sprijin pentru medici, fără a înlocui contactul direct cu pacientul şi cu respectarea limitelor privind utilizarea datelor personale.
Alte cercetări arată că activitatea fizică, învăţarea, relaţiile sociale şi sentimentul de scop pot avea un impact major asupra sănătăţii creierului pe termen lung.
13. Medicamentele fabricate prin tehnologia de imprimare 3D ar putea permite tratamente personalizate
Dezvoltarea medicamentelor realizate prin tehnologia de imprimare 3D ar putea permite combinarea mai multor tratamente într-o singură doză zilnică, adaptată fiecărui pacient.
O astfel de abordare ar putea simplifica administrarea medicamentelor şi ar putea reduce riscul de interacţiuni între tratamentele administrate concomitent.
În acelaşi timp, ar putea contribui la simplificarea lanţului de producţie şi distribuţie a medicamentelor, cu beneficii atât pentru spitale, cât şi pentru îngrijirea la domiciliu.
14. Terapiile bazate pe microbiom şi diagnosticul asistat de AI ar putea reconfigura sănătatea femeii
Terapiile care vizează microbiomul sunt tot mai studiate, pe măsură ce studiile leagă anumite tipuri de bacterii de afecţiuni precum vaginoza bacteriană, sindromul ovarelor polichistice şi unele tulburări de dispoziţie.
Studiile analizează legătura dintre microbiomul vaginal şi cel intestinal, precum şi datele metabolomice - moleculele rezultate din metabolism -, pentru a înţelege mai bine ce combinaţii de prebiotice şi probiotice pot fi utile.
În paralel, sunt evaluate instrumente de diagnostic bazate pe AI pentru afecţiuni precum endometrioza şi tulburarea disforică premenstruală (TDPM), o formă severă a sindromului premenstrual (SPM), care folosesc informaţii furnizate de paciente privind evoluţia simptomelor, date despre ciclul menstrual şi analize de laborator pentru a identifica tipare dificil de observat în practica medicală.
15. Siguranţă mai mare în stomatologie şi cercetare accelerată cu ajutorul AI
Cercetările din domeniul stomatologiei vizează dezvoltarea unor mănuşi mai sigure şi a unor folii de protecţie mai eficiente pentru suprafeţele din cabinet.
Cercetările din acest domeniu se concentrează pe reducerea riscurilor pentru personalul medical şi pacienţi, prin utilizarea unor mănuşi şi materiale de protecţie mai sigure.
Studiile arată că eliminarea unor substanţe chimice folosite în mod obişnuit la fabricarea mănuşilor din nitril poate reduce cu peste 70% reacţiile alergice întârziate, frecvente în rândul personalului medical.
Dacă aceste rezultate vor fi confirmate clinic, industria ar putea fi nevoită să îşi schimbe formulele standard de producţie.
În acelaşi timp, sunt analizate şi materialele folosite pentru protejarea suprafeţelor din cabinetele stomatologice.
Teste bazate pe măsurarea contaminării biologice arată că foliile cu suprafaţă texturată pot reţine de trei până la patru ori mai multe particule din aerosoli (aer) decât foliile netede, contrar cunoştinţelor de până acum.
Aceste date ar putea duce la revizuirea criteriilor de selecţie şi a standardelor de protecţie utilizate în practica stomatologică.
Separat, AI este studiată ca instrument pentru accelerarea cercetării în sănătate şi tehnologia biomedicală.
Prin analiza automată a unor volume mari de date, aceste sisteme pot ajuta la identificarea mai rapidă a unor posibile medicamente, la reutilizarea unor tratamente existente, la descoperirea de noi biomarkeri pentru patologii diverse şi la dezvoltarea de senzori sau dispozitive medicale inteligente. În sănătatea mintală, astfel de analize sunt evaluate pentru detectarea timpurie a riscurilor.
În acelaşi timp, cercetările privind etica şi siguranţa utilizării AI sunt considerate esenţiale pentru definirea modului în care aceste tehnologii pot fi folosite în siguranţă înainte de integrarea lor pe scară largă în practica medicală.
