Virusurile dispun de strategii surprinzător de discrete pentru a-şi controla gazdele, iar unele dintre ele implică mesaje moleculare necunoscute până acum. Un studiu recent arată că, în loc să atace direct, anumite virusuri, pot controla procesele celulei gazdă astfel încât acestea să favorizeze replicarea virală.
O cercetare, publicată joi în revista Molecular Cell, realizată de o echipă de oameni de ştiinţă din Israel şi Statele Unite, a analizat ce se întâmplă în interiorul bacteriei Escherichia coli (E. coli) în timpul infectării cu un virus numit bacteriofag lambda.
Autorii au urmărit modul în care moleculele de ARN din această bacterie se comportă pe parcursul procesului infecţios.
Folosind o tehnică avansată de analiză, echipa de cercetare a observat, pentru prima dată, o reţea extinsă de interacţiuni între moleculele de ARN, atât în interiorul bacteriei, cât şi între bacterie şi virus. Aceste interacţiuni sugerează existenţa unui nivel suplimentar de comunicare moleculară între gazdă şi agentul infecţios.
Studiul a identificat un element viral-cheie, un ARN mic, codificat de virus, denumit PreS. Această moleculă este produsă în timpul ciclului activ de replicare virală. PreS nu afectează direct structura celulei gazdă, ci se leagă de ARN-ul mesager al bacteriei, molecula care transportă informaţia genetică necesară pentru sinteza proteinelor implicate în replicarea ADN-ului.
Prin modificarea structurii ARN-ului mesager al gazdei, virusul determină bacteria să producă în cantitate mai mare mecanismele implicate în copierea ADN-ului. Ulterior, virusul utilizează acest mecanism celular pentru a-şi replica propriul material genetic, ceea ce duce la accelerarea replicării virale şi dezvoltarea infecţiei.
Experimentele au arătat că dezactivarea moleculei PreS reduce semnificativ capacitatea virusului de a se replica. În plus, cercetătorii au identificat secvenţe similare cu PreS în mai multe tipuri de virusuri şi în genomuri bacteriene, ceea ce sugerează că acest mecanism ar putea fi utilizat pe scară largă în lumea microbiană.
Autorii concluzionează că aceste rezultate oferă o perspectivă nouă asupra modului în care se desfăşoară infecţiile virale la nivel molecular şi deschid noi direcţii de cercetare pentru o mai bună înţelegere a dinamicii infecţiilor virale şi a interacţiunilor dintre virusuri şi gazde, cu potenţiale aplicaţii în dezvoltarea unor metode noi de a limita infecţiile, prin intervenţii care să reducă replicarea virală sau să perturbe interacţiunile dintre virusuri şi celulele gazdă.
