O echipă de cercetători a descoperit o modalitate de a transforma bacteriile care trăiesc în tractul digestiv al animalelor în „fabrici” capabile să producă compuşi ce promovează longevitatea gazdelor, sugerând o posibilă nouă strategie de dezvoltare a medicamentelor.
Cercetătorii explorează tot mai intens modul în care bacteriile intestinale pot influenţa procesul de îmbătrânire. Un studiu recent arată că anumite intervenţii asupra microbiomului pot determina producerea unor compuşi benefici, sugerând o direcţie inovatoare pentru terapiile viitorului.
Studiul, publicat de cercetători de la Janelia Research Campus, din cadrul Institutului medical Howard Hughes (HHMI), pe 11 noiembrie, în revista Plos Biology, descrie o metodă prin care bacteriile din intestin pot fi stimulate să producă substanţe asociate cu o îmbătrânire mai sănătoasă.
Rezultatele provin din cercetări pe viermi, muşte şi şoareci, iar descoperirea oferă un cadru nou pentru dezvoltarea de medicamente care acţionează asupra microbiomului, nu direct asupra organismului.
Cercetătorii şi-au concentrat atenţia asupra acidului colanic, un metabolit bacterian despre care studii anterioare au arătat că prelungeşte durata de viaţă la organisme model precum viermii rotunzi şi musculiţele de fructe. Echipa a urmărit să determine dacă acest compus poate fi produs în cantitate mai mare direct în intestin, prin activarea bacteriilor existente. Analiza a vizat modul în care microbiota intestinală, comunitatea complexă de bacterii ce generează numeroase substanţe chimice, poate fi „programată” să sintetizeze compuşi cu efecte benefice.
Expunerea bacteriilor intestinale la cantităţi foarte mici de cefaloridină - un antibiotic care rămâne în intestin şi nu pătrunde în organism - activează un grup de gene (operon cps) care controlează producţia acizilor colanici.
La viermi, tratamentul cu cefaloridină a dus la o supraproducţie a acestor compuşi, iar animalele au prezentat o creştere a duratei de viaţă.
Mecanismul a fost ilustrat vizual prin marcarea operonului activat, ceea ce a confirmat capacitatea antibioticului de a declanşa reacţia metabolică dorită.
Cercetări recente arată că dozele mici de cefaloridină activează operonul cps în bacterii, evidenţiat în roşu în această imagine. Acest operon este responsabil de sinteza acizilor colanici, ceea ce duce la reducerea modificărilor metabolice asociate înaintării în vârstă. Credit: Meng Wang, HHMI, 11 noiembrie 2025
Testele efectuate pe şoareci au confirmat rezultatele iniţiale. Administrarea orală a unor doze mici de antibiotic cefaloridină, care nu se absoarbe din tractul digestiv, a activat în bacteriile intestinale regiunea genomică implicată în producţia de acizi colanici.
Animalele au prezentat modificări metabolice asociate vârstei: şoarecii masculi au avut creşteri ale colesterolului HDL („colesterol bun” - lipoproteine cu densitate mare) şi scăderi ale LDL („colesterol rău”), iar femelele au prezentat niveluri reduse ale insulinei.
Pentru că antibioticul nu trece în circulaţia sistemică, efectele sunt limitate la microbiom, ceea ce elimină toxicitatea şi riscul de reacţii adverse sistemice.
Autorii subliniază că aceste rezultate deschid o nouă cale pentru medicamentele orientate către microbiom.
În locul compuşilor care acţionează direct asupra celulelor organismului, ar putea fi dezvoltate substanţe capabile să „reprogrameze” bacteriile intestinale pentru a produce molecule benefice gazdei.
Studiul sugerează un potenţial semnificativ pentru terapii de susţinere a îmbătrânirii sănătoase, însă cercetările se află în prezent în stadiu experimental.
Cercetătorii noteazăcă acest nou studiu evidenţiază o direcţie promiţătoare pentru utilizarea medicamentelor care acţionează asupra bacteriilor, cu scopul de a sprijini longevitatea. Echipa speră, totodată, că rezultatele vor inspira o nouă abordare în dezvoltarea medicamentelor. În loc să fie create substanţe care acţionează direct asupra organismului, cercetarea sugerează că oamenii de ştiinţă ar putea dezvolta compuşi care vizează microbiota, declanşând modificări ce permit bacteriilor să producă molecule benefice pentru organismul-gazdă.
