Un avans important în diagnosticarea tumorilor cerebrale ar putea reduce timpul de aşteptare pentru tratament de la săptămâni la doar câteva ore. Pentru profesioniştii în domeniul sănătăţii, acest progres creează oportunitatea aplicării unor intervenţii terapeutice chiar în timpul intervenţiei chirurgicale şi facilitează includerea rapidă a pacienţilor în studii clinice relevante.
Tumorile cerebrale ar putea fi identificate aproape în timp real, printr-o nouă metodă de testare genetică, ceea ce ar putea permite începerea tratamentului mai devreme, posibil chiar înainte ca pacientul să părăsească sala de operaţie.
Potrivit organizaţiei Brain Tumour Charity, aproximativ 740.000 de persoane din întreaga lume sunt diagnosticate anual cu tumori cerebrale, dintre care aproximativ jumătate sunt necanceroase.
Odată identificată o tumoră cerebrală, se prelevează o probă în timpul intervenţiei chirurgicale, iar celulele sunt imediat analizate la microscop de către anatomopatologi, care pot identifica tipul tumorii. Testele genetice suplimentare ajută la stabilirea sau confirmarea diagnosticului.
Acum, oamenii de ştiinţă au dezvoltat o metodă ultrarapidă de diagnosticare genetică a tumorilor cerebrale, care va reduce timpul necesar pentru clasificarea acestora de la 6–8 săptămâni la doar două ore.
„Aproape toate probele vor fi supuse unor teste suplimentare. Însă pentru unele dintre ele este absolut esenţial, pentru că nu ştii ce anume analizezi”, a declarat prof. Matthew Loose, coautor al cercetării, citat într-un comunicat al Universităţii din Nottingham.
El a menţionat că în Marea Britanie există un decalaj de opt săptămâni sau mai mult între operaţie şi obţinerea rezultatelor complete ale testelor genetice, ceea ce întârzie confirmarea diagnosticului şi, implicit, începerea tratamentului, cum ar fi chimioterapia.
Un articol publicat marţi în jurnalul Neuro-Oncology descrie utilizarea a ceea ce se numeşte secvenţierea cu „nanopori” pentru a reduce semnificativ acest interval de timp.
Abordarea se bazează pe dispozitive care conţin membrane cu sute până la mii de pori minusculi, fiecare dintre ei fiind traversat de un curent electric. Când ADN-ul se apropie de un por, este „desfăcut” în catene simple; pe măsură ce o catenă trece prin por, aceasta perturbă curentul electric.
Diferitele componente ale ADN-ului şi modificările acestora perturbă curentul în moduri specifice, permiţând „citirea” sau secvenţierea ADN-ului. Aceste secvenţe sunt apoi comparate cu cele caracteristice diferitelor tipuri de tumori cerebrale, folosind un program software dezvoltat de echipa britanică.
Prof. Loose a precizat că procesul are un cost de aproximativ 475 de euro per probă, comparabil cu testarea genetică tradiţională.
Cercetătorii au testat iniţial metoda pe 30 de probe prelevate anterior de la pacienţi, apoi au aplicat-o pe 50 de probe recoltate în timp real.
Aceştia au raportat că 24 (80%), respectiv 45 (90%) dintre aceste probe au fost complet şi corect clasificate prin noua metodă în decurs de 24 de ore, o rată de succes similară metodelor clasice.
Mai mult, 38 (76%) dintre cele 50 de probe prelevate în timp real au fost clasificate cu acurateţe în decurs de o oră, ceea ce înseamnă că timpul dintre prelevarea probei şi obţinerea rezultatelor de către chirurgi ar putea fi de doar două ore.
Rezultatele rapide ar putea indica necesitatea unei intervenţii chirurgicale mai agresive în timp ce pacientul se află încă în sala de operaţie sau dacă operaţia ar avea beneficii reduse.
Se conturează şi alte perspective promiţătoare. Noua metodă inovatoare de diagnosticare a tumorilor cerebrale ar putea deschide calea pentru noi tipuri de terapii, afirmă cercetătorii.
„Dacă tipul specific de tumoră ar putea fi identificat suficient de rapid, aşa cum considerăm că este posibil, şi dacă ar exista medicamente care să poată fi administrate direct în zona afectată în timpul intervenţiei, atunci am putea vorbi despre o nouă categorie de opţiuni de tratament”, a precizat prof. Loose.
În plus, un diagnostic rapid ar putea ajuta la recrutarea rapidă a pacienţilor în studii clinice relevante pentru tratamente noi.
Dr. Matt Williams, oncolog la Imperial College Healthcare NHS Trust, care nu a fost implicat în studiu, a explicat că, deşi un diagnostic mai rapid este binevenit şi reduce perioada de incertitudine pentru pacienţi, provocarea principală rămâne modul în care această nouă tehnologie poate fi integrată eficient pentru a transforma în mod real practica medicală.
„În acest moment nu prea există tratamente intraoperatorii, deşi mai multe grupuri lucrează la acest lucru. Dar dacă vrem să deblocăm aceste abordări, trebuie să putem stabili aceste diagnostice chiar în sala de operaţie pentru a putea aplica astfel de tratamente”, a precizat el.
