Dr. Claudiu Cheleş, vicepreşedinte al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) şi Director General al Gilead Sciences România, a vorbit, în cadrul Forumul Inovaţiei în Sănătate 2025, organizat de ARPIM pe 29 octombrie, la Palatul Parlamentului din Bucureşti, sub titlul „Inovaţia farmaceutică: motor de competitivitate – România în dialog cu Europa”, despre modalităţile prin care România poate atrage mai multe investiţii în sectorul farmaceutic. Potrivit Vicepreşedintelui ARPIM, legislaţia şi predictibilitatea sunt factori-cheie, dânbd exemplul strategiei naţionale a studiilor clinice, adoptată anul trecut, care a avut ca efect o creştere majoră a numărului de studii clinice derulate în România.
“Modernizarea industriei farmaceutice poate să fie un motor de competitivitate şi, în egală măsură, un motor de creştere şi de evoluţie economică şi socială. La nivelul anului 2025, inovaţia se transpune, pentru un medicament nou - din faza de moleculă, cercetare, până ajunge la pacienţi -, undeva între 1 miliard şi 3 miliarde de dolari, jumătate din aceste costuri fiind destinate studiilor clinice pe parcursul celor patru faze”, a explicat dr. Claudiu Cheleş.
Vicepreşedintele ARPIM a prezentat elementele care pot să stimuleze inovaţia, în Europa şi în România.
“Noi considerăm că răspunsul aici este simplu, cel mai important stimulent fiind reprezentat de accesul soluţiilor noi, moderne, către pacienţi. Trebuie să urmăm o cale europeană, o cale modernă, în care România poate să contribuie şi, de ce nu, să fie în competiţie cu alte ţări pentru atragerea investiţiilor”, a spus dr. Cheleş.
Dr. Claudiu Cheleş a oferit un exemplu pozitiv în acest sens: adoptarea strategiei naţionale a studiilor clinice, care a avut un impact rapid asupra creşterii acestui sector în România.
“Avem aproape un an de când s-a adoptat strategia naţională a studiilor clinice, sub coordonarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului, şi impactul, aş spune, este imediat şi foarte încurajator pentru viitor - ca un exemplu de investiţie eficientă şi de participare a României la cercetarea globală”, a afirmat dr. Claudiu Cheleş.
“Se estimează că anul viitor, în 2026, vom avea o triplare a numărului de studii clinice, respectiv a numărului de pacienţi care beneficiază înainte de intrarea unui medicament pe lista de compensare. Această piaţă poate să aducă o suplimentare de aproape 150 milioane de euro anual”, a completat vicepreşedintele ARPIM.
Potrivit acestuia, priorităţile pentru viitor vizează modernizarea legislaţiei farmaceutice şi creşterea atractivităţii României pentru investiţiile în acest sector.
“Atractivitatea vine în contextul în care avem un cadru stabil, predictibilitate. Este ceea ce, alături de sustenabilitate, va atrage consistent investiţii viitoare”, a mai spus Claudiu Cheleş.
Industria farmaceutică inovatoare reprezintă cel mai dinamic sector de cercetare şi dezvoltare din Europa. Şi în România, contribuţia industriei farmaceutice este semnificativă, iar acest sector ar trebui privit ca unul strategic pentru economie şi societate.
Cu o contribuţie de aproape 5% la PIB, peste 6 miliarde RON la bugetul de stat şi zeci de mii de locuri de muncă susţinute, acest sector joacă un rol vital în dezvoltarea ţării.
ASIGURĂRI COMPLEMENTARE DE SĂNĂTATE
În cadrul aceluiaşi eveniment, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), conf. univ. dr. Horaţiu-Remus Moldovan, a vorbit despre provocarea legată de eficentizarea cheltuielilor publice din sănătate, de digitalizarea sistemului şi de îmbunătăţirea situaţiei bugetare.
“Estimăm că anul viitor va fi primul an în care CNAS nu va mai sta cu mâna întinsă la guvern, pentru subvenţii, iar la FNUASS va fi primul an în care vom avea un echilibru bugetar, astfel încât să putem să punem în practică politicile de sănătate creionate de Ministerul Sănătăţii şi de Parlament”, a precizat preşedintele CNAS.
De asemenea, el a vorbit despre nevoia de a atrage fonduri suplimentare în sistemul de sănătate, inclusiv prin asigurări complementare.
“Cred că sunt primul preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate care a spus că este nevoie de asigurări complementare de sănătate în România, şi acesta este un mare handicap pe care ţara noastră îl are în momentul de faţă, pentru că 30% din cheltuielile de sănătate sunt out of pocket (din buzunar, n.r.) – pacientul scoate din buzunar bani pe care ar putea să îi scoată asigurătorul privat de servicii complementare de sănătate”, a menţionat conf. univ. dr. Horaţiu-Remus Moldovan.
Chiar dacă legislaţia primară a fost modificată de Parlament pentru a permite asigurările complementare de sănătate, nu există deocamdată norme de aplicare prin legislaţie secundară.
“Noi, Casa de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Sănătăţii, nu am creat până astăzi un cadru protrivit prin care să delimităm foarte exact de unde începe şi unde se sfârşeşte pachetul de bază. Noi spunem că asigurăm totul, că plătim totul, dar ne uităm la lista A de medicamente compensate, unde 10% plăteşte pacientul, în lista B – 50% plăteşte pacientul, în lista D -80% plăteşte pacientul. Deci nu acoperim toate cheltuielile şi cred că Parlamentul poate să ne ceară nouă să regândim limitele acestui pachet de bază”, a punctat conf. univ. dr. Horaţiu-Remus Moldovan.
Pentru a stimula casele de asigurări complementare de sănătate, este nevoie şi de un cadrul fiscal adecvat, a menţionat şeful CNAS.
