Pentru prima dată, un plămân de porc modificat genetic a fost transplantat într-un pacient uman aflat în moarte cerebrală, într-un studiu experimental realizat în China, potrivit unui raport publicat luni. Organul a funcţionat timp de nouă zile, marcând o etapă importantă în cercetarea xenotransplanturilor, deşi procedura este încă experimentală, din cauza riscurilor majore de respingere şi infecţie.
Medicii chinezi au transplantat, în premieră, un plămân de porc modificat genetic unui bărbat aflat în moarte cerebrală, iar organul a funcţionat timp de nouă zile, potrivit unui articol, publicat, luni, de o echipă de specialişti de la First Affiliated Hospital din cadrul Facultăţii de Medicină a Universităţii Guangzhou şi National Clinical Centre for Respiratory Disease, în revista Nature Medicine.
Bărbatul, în vârstă de 39 de ani, fusese declarat în moarte cerebrală după ce a suferit un AVC, iar familia şi-a dat acordul pentru procedură.
Echipa a transplantat plămânul stâng, păstrând plămânul drept original. În orice transplant între oameni sau între animale şi oameni - cunoscut şi sub numele de xenotransplant - medicii urmăresc cu atenţie riscul de infecţie şi respingere.
Pacientul a primit mai multe medicamente pentru reducerea acestor riscuri, în timp ce plămânul, provenit de la un porc crescut într-un mediu steril, a avut şase modificări genetice pentru a reduce riscul de respingere şi infecţie.
Porcii sunt consideraţi candidaţi buni pentru xenotransplant deoarece organele lor sunt similare ca dimensiune şi funcţie cu organele umane.
La început nu au apărut semne de respingere, dar după o zi organismul a prezentat complicaţii, iar experimentul a fost oprit la cererea familiei.
Cercetătorii au raportat în studiu că pacientul a dezvoltat un edem generalizat, cauzat de acumularea de lichid în ţesuturi, probabil din cauza unei disfuncţii în fluxului sanguin. Pe lângă funcţia respiratorie, plămânii contribuie şi la menţinerea circulaţiei sângelui.
Au existat câteva semne de recuperare parţială la câteva zile după transplant, dar, în ciuda tuturor precauţiilor, medicii au observat că organismul începea să respingă organul.
„Deşi acest studiu demonstrează fezabilitatea xenotransplantului de plămân de porc la om, persistă provocări majore legate de respingerea organului şi infecţii”, notează cercetătorii. Ei au concluzionat că sunt necesare cercetări suplimentare înainte ca această procedură să poată fi repetată într-un studiu clinic.
Întrucât transplantul pulmonar a fost efectuat pe un pacient aflat în moarte cerebrală, rezultatele nu pot fi transpuse direct la persoane în viaţă.
Au fost înregistrate şi alte reuşite recente în transplantul de rinichi, ficat şi inimi de porc la oameni, dar se crede că aceasta reprezintă prima încercare de transplant al unui plămân de porc la om. Medicii speră ca într-o zi această procedură să devină o opţiune pentru pacienţii care au nevoie de organe, însă experţii spun că nu se va întâmpla prea curând.
Plămânii sunt organe mult mai complicat de transplantat decât rinichii, inima, sau ficatul, potrivit specialiştilor. Aceste organe au roluri esenţiale în filtrarea sângelui, reglarea temperaturii, producerea trombocitelor, menţinerea echilibrului pH-ului, apărarea imunitară, precum şi funcţii metabolice şi endocrine. Totodată, spre deosebire de alte organe, plămânii sunt expuşi la agenţi externi precum virusuri şi bacterii, ceea ce complică şi mai mult respingerea.
Pentru că sunt atât de mari şi acoperiţi cu proteine care ajută la apărarea imunitară, chiar şi în cazul unui transplant de plămân de la un alt om este dificil să fie evitat instinctul organismului de a respinge ceva străin, a explicat pentru CNN dr. Ankit Bharat, şeful chirurgiei toracice la Northwestern Medicine.
Cel mai mare succes de până acum este cazul unui american, care trăieşte cu un rinichi de porc modificat genetic, transplantat în luna ianuarie la Spitalul General din Massachusetts (Massachusetts General Hospital), din Statele Unite.
Anul trecut, au avut loc peste 173.000 de transplanturi de organe la nivel mondial, inclusiv peste 45.000 în Europa, conform unei baze de date globale administrate de ONT (National Transplant Organization) din Spania, şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).
În prezent, în lume există o nevoie uriaşă de organe, iar xenotransplantul ar putea fi o soluţie, însă experţii estimează că aplicarea pe scară largă este încă departe.
Progresele recente în clonare şi editarea genetică, împreună cu o mai bună înţelegere a controlului infecţiilor, au permis cercetătorilor să obţină realizări importante în transplantarea altor organe de porc, paşi esenţiali care ar putea duce într-o zi la o sursă alternativă de organe.
Până atunci, cercetările continuă, iar oamenii de ştiinţă explorează inclusiv posibilitatea utilizării plămânului de porc ca suport biologic pentru celulele umane.
