Depistarea timpurie a bolii Alzheimer rămâne o provocare majoră, în condiţiile în care simptomele apar târziu, când afectarea creierului este deja prezentă. Un nou studiu sugerează că o procedură simplă, realizată la nivelul cavităţii nazale, ar putea identifica modificări biologice asociate bolii înainte de apariţia tulburărilor de memorie şi gândire.
Cercetători de la Duke Health au demonstrat într-un studiu clinic că un exsudat nazal, efectuat în ambulatoriu, poate detecta modificări celulare asociate bolii Alzheimer în stadii incipiente.
Procedura presupune recoltarea de celule nervoase şi imune din partea superioară a cavităţii nazale, unde se află neuronii implicaţi în simţul olfactiv (miros).
După aplicarea unui spray anestezic, medicul introduce o periuţă fină în această zonă şi colectează celulele.
Ulterior, celulele sunt analizate pentru a identifica genele active, un indicator al proceselor biologice care au loc în acel moment la nivelul creierului
Analiza a inclus probe de la 22 de participanţi şi a evaluat activitatea a mii de gene în sute de mii de celule individuale, generând milioane de date.
Cercetătorii au identificat tipare distincte care diferenţiază persoanele cu boală Alzheimer, în fază incipientă sau diagnosticată, de cele fără boală. Metoda a detectat modificări precoce ale celulelor nervoase şi imune, inclusiv la persoane fără simptome, dar cu semne sugestive pentru Alzheimer, detectate în laborator.
Un scor combinat, bazat pe activitatea genelor din ţesutul nazal, a reuşit să diferenţieze cazurile de Alzheimer precoce şi clinic de persoanele sănătoase în aproximativ 81% dintre situaţii.
Autorii subliniază că obiectivul este confirmarea bolii cât mai devreme, înainte ca leziunile cerebrale să se acumuleze. Ei consideră că un diagnostic precoce ar putea permite iniţierea unor terapii capabile să prevină apariţia formelor clinice ale bolii.
Comparativ cu testele de sânge existente, care identifică markeri ce apar mai târziu în evoluţia bolii, această metodă analizează direct activitatea celulelor nervoase şi imune vii. Astfel, ar putea oferi o imagine mai timpurie şi mai directă a proceselor asociate bolii.
Autorii menţionează că o mare parte din cunoştinţele actuale despre Alzheimer provin din studii pe ţesuturi obţinute post-mortem. Noua abordare permite studierea ţesutului neural viu, ceea ce deschide noi direcţii pentru diagnostic şi tratament.
Echipa de la Duke, în colaborare cu Duke & UNC Alzheimer’s Disease Research Center, extinde în prezent studiul pe grupuri mai mari de participanţi şi investighează dacă testul poate fi utilizat pentru monitorizarea răspunsului la tratament.
Universitatea Duke a depus o cerere de brevet în Statele Unite pentru această metodă.
Studiul a fost publicat miercuri, în revista Nature Communications.
Credit foto articol: Universitatea Duke, 18 martie, 2026
