Marcelo Pascual Morales, membru în Comitetul Director al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) şi Director General al MSD România, a vorbit, în cadrul Forumul Inovaţiei în Sănătate 2025, organizat de ARPIM pe 29 octombrie, la Palatul Parlamentului din Bucureşti, sub titlul „Inovaţia farmaceutică: motor de competitivitate – România în dialog cu Europa”, despre modul în care România poate atrage investiţii în sectorul farmaceutic, subliniind că acesta este un moment oportun pentru a aplica politici care să facă ţara mai atractivă.
“Este vorba de predictibilitate şi sustenabilitate. Avem nevoie să facem România atractivă pentru investiţii şi cred că avem o tensiune între urgenţele pe termen scurt - mortalitatea pacienţilor este ridicată deoarece timpul până au acces la noi terapii este lung - şi ţintele pe termen lung - să creezi un hub al inovaţiei aici, în România”, a afirmat Marcelo Pascual Morales.
Potrivit acestuia, România va putea deveni cu adevărat atractivă pentru investiţii în sectorul farmaceutic dacă va crea un cadru de predictibilitate şi sustenabilitate.
“Alt element important este legat de stimulente, despre cum putem crea un cadru de stimulente pentru a atrage noi investiţii”, a explicat directorul MSD România.
În acest sens, România poate valorifica şi noua strategie europeană a ştiinţelor vieţii, lansată recent de Comisia Europeană, care este şi un răspuns la noile politici ale administraţiei americane de a atrage investiţii farmaceutice în Statele Unite.
Această strategie europeană vizează şi creşterea investiţiilor în industria farmaceutică din statele membre ale UE, a subliniat directorul MSD România.
“Sunt diferite modele de a oferi stimulente prin sistemul de taxare, prin îmbunătăţirea sistemului de reglementare sau printr-un acces mai rapid. În acest model de stimulente, parteneriatele public-privat sunt foarte importante – să stea toţi la aceeaşi masă pentru a defini elementele-cheie ale unei strategii privind sănătatea şi modalitatea în care sectorul farmaceutic poate contribui şi investi mai mult”, a precizat Marcelo Pascual Morales.
El a oferit exemplul Spaniei, în care un organism apolitic oferă stimulente industriei farmaceutice pentru a investi în diverse segmente ale sistemului de sănătate – de la studii clinice, cercetare-dezvoltare până la producţie şi forţă de muncă. În acest caz, sunt oferite stimulente sub forma unor reduceri de taxe sau contribuţii faţă de stat.
“În România există taxa clawback. Dacă vrem să facem România atractivă, s-ar putea transforma taxa clawback într-o formă de stimulare a investiţiilor. Dar cred că sunt multe modele care pot fi aplicate aici. Sunt multe ţări în cursa pentru a atrage investiţii”, a menţionat Pascual Morales.
El consideră că, pentru România, este un moment oportun pentru a atrage investiţii în domeniul inovaţiei farmaceutice, iar autorităţile fac eforturi în acest sens.
“Este momentul pentru a crea inovaţie, nu doar pentru a consuma inovaţie. Există voinţă, haideţi să o punem în practică”, a mai spus Marcelo Pascual Morales.
În cadrul aceluiaşi eveniment, E.S. Anna Hällerman, Ambasada Suediei, a prezentat politicile care au făcut din ţara sa un lider în domeniul ştiinţelor vieţii.
“Accentul pe pacienţi, viziune pe termen lung în privinţa bugetului, implicarea tuturor părţilor şi digitalizare - aceştia sunt cei patru piloni. Este o combinaţie între sănătate publică, inovaţie, accesibilitate pentru toţi, dar şi calitate înaltă”, a spus E.S. Anna Hällerman.
Ambasadoarea a pus accentul pe viziunea pe termen lung în politicile de sănătate publică, precum şi pe coordonarea la nivel naţional, regional şi sectorial.
“Există o coordonare între nivelul naţional, cel regional şi cel local, dar şi la nivel de cercetare, universităţi, spitale şi industrie, care co-dezvoltă soluţii. Este organizat în clustere regionale, care includ cercetare ştiinţifică, dar şi utilizare comercială. Această utilizare în comun a infrastructurii, a accesului la finanţare şi a datelor reduce barierele în calea inovării şi scurtează termenele până la punerea pe piaţă”, a explicat E.S. Anna Hällerman.
Potrivit ambasadoarei, digitalizarea are un rol esenţial atât în accesul la date în sectorul de sănătate, cât şi în scopul cercetării medicale, care aduc beneficii în cele din urmă creşterii calităţii îngrijirii pacienţilor.
Sectorul farmaceutic are potenţialul de a deveni un pilon economic major, crescând competitivitatea României, reducând deficitul bugetar şi transformând ţara într-un centru regional pentru inovaţie şi cercetare-dezvoltare.
