Vâscozitatea sângelui, respectiv cât de gros sau lipicios este acesta când circulă prin organism, ar putea deveni în curând un nou semn vital, la fel de important ca tensiunea arterială sau ritmul cardiac. O echipă de cercetători de la Universitatea din Missouri (Mizzou), Statele Unite a dezvoltat o tehnologie inovatoare care permite măsurarea acestei proprietăţi în mod noninvaziv şi în timp real, deschizând noi perspective pentru monitorizarea sănătăţii cardiovasculare.
Vâscozitatea sângelui, deşi adesea ignorată joacă un rol esenţial în numeroase boli cronice fiind asociată cu şase dintre primele zece cauze principale de deces la nivel mondial, inclusiv bolile cardiace, accidentele vasculare cerebrale (AVC) şi cancerul.
Un sânge mai gros obligă inima să pompeze mai intens, crescând riscul de formare a cheagurilor şi de afectare a ţesuturilor.
O nouă tehnologie dezvoltată de cercetători de la Mizzou, şi descrisă în revista Journal of Dynamic Systems, Measurement, and Control, trimite un semnal sonor continuu şi detectează modul în care sângele reacţionează la acesta, iar un algoritm avansat interpretează datele pentru a determina densitatea şi vâscozitatea în timp real. Inovaţia se bazează pe un software complex care oferă o imagine precisă a proprietăţilor fluidelor biologice, fără a fi nevoie de recoltare.
Inovaţia esenţială se află în software-ul care analizează răspunsul sângelui, şi anume, un algoritm complex care calculează densitatea şi vâscozitatea simultan, oferind o imagine detaliată şi precisă a proprietăţilor fluidelor biologice.
Sistemul are la bază metode matematice avansate şi tehnici sofisticate de procesare a semnalelor, ceea ce îi permite să efectueze măsurători fără a fi nevoie de recoltarea de sânge, un avantaj important, deoarece atunci când sângele este scos din organism, proprietăţile sale pot fi modificate şi rezultatele nu mai reflectă comportamentul real din corp.
Interesant este că ideea a pornit dintr-un alt domeniu: monitorizarea calităţii uleiurilor din motoare. Inventatorul sistemului, Nilesh Salvi, a adaptat principiile folosite în inginerie mecanică pentru a le aplica fluidelor biologice, cu sprijinul unor specialişti în inginerie chimică şi biomedicală. Odată observat potenţialul medical al conceptului, cercetătorii de la Facultatea de Medicină din cadrul aceleiaşi universităţi au început colaborarea pentru testarea aplicaţiilor clinice.
Potrivit profesorului William Fay, specialist în farmacologie şi fiziologie medicală, măsurarea vâscozităţii sângelui a fost dintotdeauna o provocare, deoarece echipamentele de laborator necesare sunt scumpe şi rareori disponibile în spitale. Noul dispozitiv ar putea schimba radical această situaţie, oferind măsurători rapide şi precise direct în corpul pacientului.
Acest tip de monitorizare ar putea avea aplicaţii majore în boli precum anemia falciformă (sickle cell - o boală ereditară a sângelui în care globulele roşii au formă anormală, asemănătoare unei secere, ceea ce le face mai rigide şi predispuse la blocarea vaselor mici de sânge), unde forma anormală a globulelor roşii creşte vâscozitatea şi afectează fluxul sanguin. Dispozitivul ar permite adaptarea tratamentului şi a transfuziei în funcţie de nevoile pacientului în timp real.
Cercetătorii lucrează acum la perfecţionarea tehnologiei în vederea studiilor clinice pe oameni. Întrucât dispozitivul se bazează în principal pe software şi pe componente accesibile, acesta ar putea fi integrat în viitor în echipamente portabile sau chiar în dispozitive medicale purtabile.
„Nu este doar un nou aparat. Este o nouă modalitate de a privi corpul uman. Dacă putem observa vâscozitatea sângelui în timp real, vom înţelege mult mai bine circulaţia şi evoluţia bolilor”, notează cercetătorii.
