În mai puţin de 90 de minute, o nouă tehnică de stimulare electrică, mai puţin invazivă, s-a dovedit capabilă să îmbunătăţească respiraţia la persoanele cu apnee de somn.
Apneea obstructivă de somn este o afecţiune frecventă, caracterizată prin blocarea repetată a căilor respiratorii în timpul somnului, cu efecte semnificative asupra sănătăţii generale.
Un studiu experimental arată că o variantă mai puţin invazivă a unei terapii existente ar putea extinde opţiunile de tratament pentru pacienţii care nu tolerează metodele clasice.
Studiul, realizat de cercetători de la Universitatea Flinders, din Australia, a evaluat o nouă abordare a stimulării nervului hipoglos, care controlează mişcările limbii. Stimularea electrică a nervului hipoglos este deja utilizată pentru a preveni obstrucţia gâtului în timpul somnului. Metoda actuală presupune însă o intervenţie chirurgicală şi implantarea unui dispozitiv relativ voluminos, procedură care nu este potrivită pentru toţi pacienţii.
Cercetătorii au testat un electrod mai mic, conceput pentru a fi introdus mai uşor şi cu un disconfort redus. Testele au fost efectuate în cadrul unor sesiuni scurte de stimulare, pe durata câtorva respiraţii, într-un laborator de somn.
Din cei 14 participanţi cu apnee obstructivă de somn, la 13 s-a obţinut deschiderea eficientă a căilor respiratorii, ceea ce corespunde unei rate de succes de 93%.
În unele situaţii, stimularea a fost eficientă chiar şi atunci când respiraţia s-a oprit complet. Procedura a durat aproximativ 90 de minute şi a fost realizată sub ghidaj ecografic, cu un nivel minim de disconfort.
Potrivit echipei de cercetare, metoda a funcţionat inclusiv la pacienţi consideraţi anterior nepotriviţi pentru stimularea nervului hipoglos prin tehnicile standard.
Autorii subliniază că această abordare ar putea permite implantarea dispozitivului printr-o procedură de scurtă durată, realizată într-o clinică, fără a fi necesară o intervenţie chirurgicală extinsă într-un spital. În acest context, mai mulţi pacienţi cu apnee obstructivă de somn ar putea deveni eligibili pentru acest tip de tratament, cu perioade de aşteptare mai scurte şi recuperare mai rapidă.
În prezent, tratamentul de primă linie pentru apneea obstructivă de somn rămâne ventilaţia cu presiune pozitivă continuă (CPAP), care menţine căile respiratorii deschise printr-o mască purtată în timpul somnului.
Deşi eficientă, această metodă este dificil de tolerat pentru aproximativ jumătate dintre pacienţi, ceea ce limitează aderenţa la tratament pe termen lung.
În acest context, stimularea nervului hipoglos reprezintă o alternativă pentru persoanele care nu pot utiliza CPAP.
Cercetătorii afirmă că noua variantă de stimulare ar putea fi ajustată mai uşor pentru fiecare pacient, tocmai pentru că este mai puţin invazivă.
Următoarele etape ale cercetării vizează dezvoltarea tehnicii pentru utilizarea în siguranţă pe termen lung, precum şi integrarea cu tehnologii portabile. Posibilitatea de extindere a tehnicii la alte ţinte nervoase sau musculare nu a fost încă testată şi rămâne, deocamdată, doar o ipoteză de cercetare.
Autorii atrag atenţia că rezultatele provin dintr-un studiu realizat într-un laborator de somn, pe un număr redus de participanţi. Tehnica necesită testare suplimentară, pe grupuri mai mari şi în condiţii mai apropiate de viaţa reală, înainte de a putea fi utilizată pe scară largă.
Apneea obstructivă de somn este asociată cu întreruperea severă a somnului şi cu multiple riscuri pentru sănătate. În acest context, dezvoltarea unor opţiuni terapeutice suplimentare rămâne o prioritate, notează autorii studiului, publicat în revista Chest.
