O serie de studii recente sugerează că organele provenite de la animale modificate genetic ar putea deveni, în viitorul apropiat, o soluţie viabilă pentru pacienţii care au nevoie de transplant. Cercetătorii explorează aceste opţiuni pentru a acoperi deficitul sever de organe disponibile pentru transplant la nivel mondial.
Două noi studii efectuate de echipe de medici de la NYU Langone Health arată că specialiştii sunt tot mai aproape de a face posibil transplantul renal de la porci modificaţi genetic către oameni.
Concluziile, publicate joi, în revista Nature, indică un progres notabil în înţelegerea modului în care sistemul imunitar uman reacţionează la aceste organe şi în controlul respingerii lor.
„Rezultatele noastre ne pregătesc mai bine pentru a anticipa şi gestiona reacţiile imune dăunătoare. Acest lucru creează premisele pentru derularea unor studii clinice mai reuşite în viitorul apropiat”, a declarat joi, autorul principal al studiului, dr. Robert Montgomery, citat într-un comunicat al spitalului din New York, NYU Langone Health (foto articol - Credit: Joe Carrotta).
Interesul pentru xenotransplant - transplantul între specii -, a crescut în contextul crizei majore de organe.
Numai în Statele Unite, peste 90.000 de pacienţi aşteaptă un rinichi, iar zilnic aproximativ 11 persoane îşi pierd viaţa fără să primească unul. Dializa poate prelungi supravieţuirea în boala renală terminală, dar are limitări severe, iar nevoia de soluţii alternative a devenit o urgenţă.
Una dintre principalele provocări ale xenotransplantului este respingerea imunologică. Sistemul imunitar nu diferenţiază între agenţii patogeni şi un organ transplantat, iar anticorpii pot distruge rapid grefa. Chiar şi în transplanturile între oameni, pacienţii trebuie să ia medicamente imunosupresoare puternice pe viaţă. În cazul organelor de porc, sunt necesare şi modificări genetice suplimentare pentru a reduce incompatibilităţile biologice dintre specii.
Pentru a înţelege mai precis mecanismele de respingere, cercetătorii au transplantat anterior un rinichi provenit de la un porc modificat genetic unui pacient aflat în moarte cerebrală, al cărui organism a fost menţinut în funcţiune timp de 61 de zile. Această abordare a permis efectuarea de biopsii repetate, analize detaliate de sânge şi prelevări de ţesut care nu ar fi fost posibile pe un pacient viu. Pacientul îşi dorise să fie donator de organe, însă diagnosticul de cancer a făcut imposibilă donarea clasică, iar familia a acceptat utilizarea corpului său pentru cercetare.
În cele două episoade de respingere apărute, medicii au reuşit, pentru prima dată în istoria xenotransplantului, să controleze reacţia imună folosind tratamente disponibile deja în transplantologia umană. Organul a continuat să funcţioneze, iar experimentul a fost oprit la ziua 61, oferind o fereastră de observaţie fără precedent. Echipa medicală subliniază că aceste rezultate oferă informaţii esenţiale pentru ajustarea schemelor de imunosupresie în viitoarele studii clinice.
Analiza detaliată a răspunsului imun a permis cartografierea completă a interacţiunilor celulare şi genetice implicate în respingerea organului, incluzând monitorizarea expresiei a peste 5.100 de gene şi identificarea fiecărui tip de celulă imună prezent în circulaţie. Cercetătorii au descoperit, de asemenea, biomarkeri sanguini care ar putea permite detectarea precoce a respingerii organului înainte ca rinichiul să fie afectat.
Deşi experimentul a implicat un singur participant, specialiştii consideră că reprezintă un pas major înainte. Echipa de la NYU a obţinut finanţare pentru a continua testele pe încă 20 de pacienţi aflaţi în moarte cerebrală, pentru a verifica dacă aceste reacţii sunt consecvente.
Progresele recente din domeniu sunt vizibile şi în abordările clinice.
Cazul unui alt american, al patrulea pacient în viaţă din Statele Unite care a primit un rinichi provenit de la un porc modificat genetic, a atras atenţia după ce organul a funcţionat timp de 271 de zile, un record pentru xenotransplantul la oameni. Deşi rinichiul i-a fost îndepărtat ulterior din cauza unei diminuări progresive a funcţiei organului, experţii consideră că acest rezultat este un indicator important al potenţialului clinic al acestei tehnologii.
Specialiştii consideră că studiile recente reprezintă o dovadă solidă că rinichii modificaţi genetic pot susţine funcţiile fiziologice esenţiale într-un organism uman. Faptul că episoadele de respingere au putut fi tratate demonstrează compatibilitatea relativă cu terapiile imunosupresoare existente.
Documentarea detaliată a răspunsului imun în recentele studii oferă şi noi ţinte terapeutice pentru dezvoltarea unor medicamente mai eficiente în prevenirea respingerii grefei, un element esenţial pentru evoluţia domeniului. Cercetătorii cred că aceste rezultate aduc xenotransplantul renal cu un pas mai aproape de aplicarea clinică.
Echipa de la NYU rămâne optimistă şi, deşi drumul implică obstacole inevitabile, soluţiile sunt la îndemână iar transplanturile cu rinichi de porc ar putea deveni, într-o zi, o opţiune sigură pentru pacienţii aflaţi pe listele de aşteptare.
