În cadrul a evenimentului CANCER SURVIVOR 360, organizat marţi de 360medical.ro, Cătălin Radu, director general al Bristol Myers Squibb (BMS) România, a vorbit despre rolul inovaţiei în salvarea de vieţi în multe dintre afecţiunile considerate o condamnare la moarte în urmă cu doar câteva decenii.
"Suntem adesea, ca industrie inovatoare, arătaţi cu degetul, că suntem răi, că suntem rapace. Dar aş vrea să spun un lucru: fără cercetare, fără inovaţie, unii dintre noi n-am fi fost aici, fie că este vorba despre Covid, fie că este vorba despre cancer, fie că este vorba despre multe alte boli", a afirmat Cătălin Radu.
"Tot prin cercetare şi inovaţie a apărut şi penicilina - câţi mureau înainte de descoperirea unui antibiotic. (...) Dincolo de pasiuni, ar trebui să ne gândim că industria inovatoare este un partener, un partener real pentru societate şi pentru sănătate", a completat managerul.
Directorul BMS România a subliniat că industria farmaceutică a contribuit la realizarea Planului naţional de prevenire şi combatere a cancerului din ţara noastră, aprobat printr-o lege intrată în vigoare la începutul acestui an.
"De ce? Pentru că noi în industrie cred că ştim cel mai bine în următorii 5 ani sau 10 ani dacă România va mai ezita până la a lua măsuri concrete. Se schimbă, poate, tratamentele, se schimbă abordarea cancerului, şi atunci planul nostru devine ceva inutil înainte să înceapă", a menţionat Cătălin Radu.
Potrivit Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), 40% din bugetul programelor naţionale de sănătate curative sunt alocate pentru medicaţia oncologică.
"Sună foarte mult, dar în acelaşi timp medicaţia oncologică reprezintă doar 30% din cheltuielile pentru tratamentul unui pacient oncologic", a explicat Cătălin Radu.
Cu toate acestea, cheltuielile pentru un pacient cu cancer sunt în România la un sfert din media europeană, potrivit estimărilor citate de reprezentantul companiei farmaceutice.
Directorul BMS România a explicat importanţa inovaţiei în salvarea de vieţi în multe afecţiuni care aveau rate de supravieţuire extrem de scăzute.
"Sunt mândrul reprezentant al companiei care a reuşit să ducă supravieţuirea la 5 ani, prin imuno-oncologie, în melanomul malign la 52%. Avem acum datele la 7 ani: 48% din pacienţi sunt în viaţă la 7 ani. Înainte de această inovaţie, supravieţuirea era incomparabil mai scăzută, marea majoritate decedând în interval de un an", a explicat Cătălin Radu.
Managerul a pledat şi pentru creşterea bugetului alocat sănătăţii în România, de la mai puţin de 6% din produsul intern brut (PIB) în prezent până la nivelul mediei europene, de circa 9% din PIB.
"Oare cum alţii pot? Ca să ajungem la cifrele medii europene de supravieţuire şi aşa mai departe, ar trebui să şi investim. Nu cred că se poate fără bani", a spus Cătălin Radu.
Directorul companiei farmaceutice a vorbit şi despre durata foarte mare, de peste 900 de zile, de la autorizarea unui medicament inovativ în UE şi până când pacienţii au acces la acesta.
Datele studiului au fost prezentate, în premieră, la evenimentul Intellectual Property and New Health Challenges, organizat de 360medical.ro.
"Să ştiţi că Agenţia Naţională a Medicamentelor a făcut progrese foarte mari în procesarea dosarelor de HTA. Cu toate acestea, rambursarea durează peste 900 de zile. Este un întreg lanţ: ca să iei un minimum de 45 de puncte, îţi trebuie nu mai puţin de 8 ţări. România ar putea, teoretic, să fie a noua ţară din UE care să compenseze un medicament", a precizat directorul BMS România.
"Haideţi să votăm pentru acea Românie nouă, în care România se află în prima jumătate a UE la performanţele sistemului sanitar, (...) în care pacienţii, când primesc un diagnostic de cancer, (...) să simtă că sunt pe mâini bune, că au cu cine vorbi, că au toate analizele la dispoziţie şi că nu durează 30 de zile imunopatologia. Pentru un pacient cu un cancer cu o formă agresivă, deja 30 de zile este uriaş", a mai spus Cătălin Radu.
