Un nou studiu amplu sugerează că adaptarea screeningului pentru cancerul de sân la riscul individual al fiecărei femei poate fi mai sigură şi mai eficientă decât bazarea pe mamografii anuale de rutină pentru toate femeile după o anumită vârstă. Prin corelarea frecvenţei screeningului cu nivelul de risc personal, cercetătorii au constatat că se poate reduce probabilitatea diagnosticării unor cancere în stadii mai avansate, asigurând în acelaşi timp că fiecare persoană primeşte nivelul de screening de care are nevoie.
Concluziile se bazează pe datele privind circa 46.000 de femei din Statele Unite care au participat la prima fază a studiului WISDOM.
Rezultatele cercetării au fost prezentate în 12 decembrie în publicaţia JAMA, dar şi la Simpozionul pentru Cancer de Sân din San Antonio, SUA. University of California - San Francisco (UCSF) a fost centrul coordonator al studiului.
Noile date sugerează o schimbare majoră în modul în care ar putea fi abordat screeningul pentru cancerul de sân, în condiţiile în care practica actuală se bazează aproape exclusiv pe vârstă, către un sistem care ţine cont de o evaluare cuprinzătoare a riscului.
„Aceste rezultate ar trebui să transforme ghidurile clinice pentru screeningul cancerului de sân şi să schimbe practica medicală. Abordarea personalizată începe cu evaluarea riscului, integrând factori genetici, biologici şi de stil de viaţă, care pot ghida apoi strategii eficiente de prevenţie”, a declarat Laura J. Esserman, directoarea Centrului de Îngrijire a Sânului din cadrul UCSF, autor principal al studiului.
Cancerul de sân rămâne cel mai frecvent diagnosticat cancer în rândul femeilor la nivel mondial, potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Timp de decenii, ghidurile de screening au presupus că majoritatea femeilor se confruntă cu riscuri similare şi s-au bazat în mare parte pe vârstă ca factor decisiv, deşi cercetările au arătat de mult timp că riscul de cancer de sân poate varia considerabil de la o persoană la alta.
Studiul WISDOM a comparat direct mamografia anuală tradiţională cu o strategie de screening bazată pe riscul individual. Folosind modele de risc bine validate, cercetătorii au împărţit participantele în patru categorii, luând în considerare vârsta, informaţiile genetice, factorii de stil de viaţă, istoricul medical şi densitatea sânilor.
Femeile din grupul cu cel mai scăzut risc, reprezentând 26% dintre participante, au fost sfătuite să amâne screeningul până la vârsta de 50 de ani sau până când un algoritm indica faptul că riscul lor ajunsese la cel al unei femei tipice de 50 de ani.
Cele cu risc mediu, aproximativ 62% din grup, au fost sfătuite să efectueze screening o dată la doi ani. Mamografiile anuale au fost recomandate pentru cele 8% clasificate ca având risc crescut. Grupul cu cel mai înalt risc, reprezentând 2% dintre participante, a fost sfătuit să efectueze screening de două ori pe an, alternând mamografia şi RMN-ul, indiferent de vârstă.
Prevenţie personalizată pentru femeile cu risc mai ridicat
Participantele identificate cu risc crescut sau foarte ridicat au primit, de asemenea, recomandări personalizate pentru reducerea probabilităţii de a dezvolta cancer de sân. Sprijinul a inclus acces la un instrument online de luare a deciziilor axat pe sănătatea sânilor şi contact direct cu un specialist în sănătatea sânului.
Recomandările au vizat schimbări ale stilului de viaţă, precum îmbunătăţirea alimentaţiei şi creşterea nivelului de activitate fizică, precum şi discuţii despre medicamente care pot ajuta la reducerea riscului.
Potrivit rezultatelor studiului, abordarea personalizată a screeningului nu a dus la o rată mai mare de diagnosticare a cancerelor în stadii avansate. Femeile care au ales să nu fie randomizate au putut intra într-un grup observaţional şi să îşi aleagă strategia de screening preferată. Dintre acestea, 89% au optat pentru screeningul bazat pe risc, ceea ce sugerează o acceptare puternică a abordării personalizate.
„Redirecţionarea resurselor de la femeile cu risc scăzut către cele cu risc mai mare este o abordare eficientă şi eficace pentru screeningul şi prevenirea cancerului de sân”, a declarat coautorul studiului, Jeffrey A. Tice, profesor de Medicină la UCSF, specializat în dezvoltarea şi evaluarea instrumentelor de evaluare a riscului pentru cancerul de sân.
De la lansarea sa în 2016, studiul WISDOM a înrolat peste 80.000 de femei. Recent, cercetătorii au inclus şi femei de până la 30 de ani, în încercarea de a identifica persoanele care pot avea un risc crescut de cancere agresive cu debut precoce din cauza variantelor genetice moştenite.
Una dintre cele mai notabile constatări ale studiului a fost că 30% dintre femeile care au avut un rezultat pozitiv pentru o variantă genetică asociată cu un risc mai mare de cancer de sân nu au raportat niciun istoric familial al bolii. Conform ghidurilor clinice actuale, multe dintre aceste femei nu s-ar califica în mod obişnuit pentru testare genetică.
De altfel, acesta a fost unul dintre primele studii care a oferit testare genetică tuturor femeilor, indiferent de istoricul familial.
Pe lângă variantele patogene bine cunoscute, precum BRCA1 şi BRCA2, studiul a evaluat şi modificări mai mici ale ADN-ului, care pot fi combinate într-un scor de risc poligenic. Această abordare a îmbunătăţit precizia predicţiilor de risc şi a dus la reclasificarea a circa 14% dintre participante într-o altă categorie de risc.
