Băieţii născuţi din mame obeze au mai multe şanse să fie supraponderali la naştere şi să dezvolte complicaţii metabolice mai târziu în viaţă, inclusiv boli hepatice şi diabet. Hormonii sexuali masculini sunt parţial de vină, spun cercetătorii.
Mai exact, mdul în care hormonii sexuali masculini activează căile din ficatul în curs de dezvoltare, poate face ca bărbaţii să dezvolte complicaţii metabolice mai târziu în viaţă, inclusiv boli hepatice şi diabet. Aceasta este constatarea unui nou studiu condus de cercetătorii de la Universittatea Australia de Sud (UniSA), care analizează impactul obezităţii materne asupra semnalizării androgenilor în ficat la făt.
Fetuşii de sex masculin ai femeilor însărcinate obeze au semnale diferite care sunt activate de hormonii sexuali masculini în ficat, ceea ce îi încurajează să acorde prioritate creşterii în detrimentul sănătăţii lor.
Dr. Ashley Meakin, cercetător la UniSA, spune că hormonii androgeni conferă bărbaţilor caracteristicile lor masculine şi sunt cruciali în dezvoltarea lor, dar dacă sunt prea mulţi, fetuşii de sex masculin cresc prea mari, cauzând nu numai probleme la naştere, ci şi un impact asupra funcţiei hepatice la vârsta adultă.
Fetuşii de sex feminin expuşi la un exces de testosteron în urma unei sarcini obeze sunt conectaţi pentru a dezactiva calea androgenică în ficat, limitându-le creşterea şi scăzând riscurile de tulburări metabolice la vârsta adultă.
„Ştim că există diferenţe între sexe în ceea ce priveşte tulburările metabolice la vârsta adultă ca răspuns la obezitatea maternă", spune dr. Meakin, într-un comunicat de presă al universităţii.
El menţionează faptul că bărbaţii sunt mai predispuşi la boli hepatice grase non-alcoolice şi la diabet la vârsta adultă dacă mama lor este obeză în timpul sarcinii şi greutatea lor la naştere este mai mare de 4 kg (9 lb 15 oz).
„Ei sunt conectaţi genetic să acorde prioritate androgenilor, deoarece sprijină dezvoltarea caracteristicilor masculine - inclusiv mărimea - dar prea mulţi androgeni sunt răi", precizează medicul australian.
Autorul principal al studiului, profesorul Janna Morrison, şefa Grupului de cercetare de la UniSA, spune că este nevoie de un echilibru fin pentru ca femeile să primească o nutriţie corectă în timpul sarcinii astfel încât să asigure condiţii optime pentru ca fătul lor să se dezvolte.
„Există, de asemenea, riscuri ca urmaşii să fie subnutriţi în timpul sarcinii", spune ea.
„Dacă eşti prea mic, prea mare, născut prea devreme sau de sex masculin, eşti mai vulnerabil la rezultate negative mai târziu în viaţă. E nevoie de o sarcină Goldilocks*: trebuie să ai mărimea potrivită, şi să fii născu la momentul potrivit", spune ea.
Prof. Morrison spune că, dacă societatea nu-şi schimbă abordarea faţă de nutriţie, va fi o bătălie grea pentru a reduce obezitatea şi problemele de sănătate asociate, din pântecele mamei şi până la vârsta adultă.
„Ca societate, trebuie să abordăm urgent problema obezităţii. Dacă copiii ar fi învăţaţi de timpuriu despre importanţa unei alimentaţii sănătoase, acest lucru ar continua până la vârsta adultă, inclusiv în timpul sarcinii, când o alimentaţie corectă este atât de importantă."
Dr. Meakin spune că, în perioada intermediară, suplimentele care abordează dezechilibrele nutriţionale din timpul sarcinii ar putea oferi fătului cele mai bune şanse pentru o dezvoltare optimă.
Studiul privind semnalizarea hormonilor androgeni în ficat, publicat recent în revista Life Sciences, face parte dintr-o serie de cercetări realizate de profesorul Morrison şi colegii săi care investighează impactul subnutriţiei şi supranutriţiei materne asupra placentei, inimii, plămânilor şi ficatului.
*Principiul Goldilocks - condiţii optime - afirmă că ceva trebuie să se încadreze în anumite limite, în opoziţie cu atingerea extremelor.
