Un nou studiu, realizat de cercetători spanioli, a descoperit prezenţa microplasticelor în fluidele reproductive umane, inclusiv în lichidul folicular feminin şi cel seminal, ridicând semne de întrebare cu privire la impactul acestora asupra sănătăţii reproductive. Frecvenţa cu care au fost detectate - la aproape 70% dintre femei şi 55% dintre bărbaţii dintr-un studiu restrâns - este îngrijorătoare, au subliniat cercetătorii.
Studiul preliminar, ale cărui rezultate au fost prezentate marţi, la Congresul anual al Societăţii Europene de Reproducere Umană şi Embriologie (European Society of Human Reproduction and Embryology-ESHRE2025), desfăşurat între 25 iunie - 2 iulie la Paris şi publicate miercuri în revista ştiinţifică Human Reproduction, ridică îngrijorări semnificative privind posibilele riscuri pentru fertilitate şi sănătatea reproductivă.
Cercetătorii au analizat lichidul folicular de la 29 de femei şi lichidul seminal de la 22 de bărbaţi, identificând mai mulţi polimeri sintetici. Toate probele au fost colectate şi depozitate în recipiente de sticlă, fiind tratate chimic pentru a preveni contaminarea.
În cazul probelor de lichid folicular feminin, 69% dintre acestea conţineau microplastice, cel mai frecvent polimer fiind PTFE (31%), urmat de PP (28%), PET (17%), PA (14%), polietilenă (PE) (10%), PU (10%) şi PS (7%).
Lichidul folicular este lichidul care înconjoară ovulul într-un folicul ovarian.
În probele de lichid seminal, microplasticele au fost prezente în 55% dintre cazuri, PTFE fiind din nou predominant (41%), urmat de PS (14%), PET (9%), PA (5%) şi PU (5%).
Lichidul seminal este fluidul produs de sistemul reproducător masculin, care conţine spermatozoizi, celulele reproductive masculine, şi o serie de substanţe care ajută la transportul şi protejarea acestora.
Emilio Gómez-Sánchez, cercetător la Universitatea din Murcia şi autor principal al studiului, a subliniat că, deşi nu au fost surprinşi de prezenţa microplasticelor în fluidele reproductive, au fost totuşi şocaţi de frecvenţa cu care au fost detectate: 69% dintre femei şi 55% dintre bărbaţi.
Microplasticele, particule de plastic mai mici de 5 milimetri, sunt deja cunoscute ca o ameninţare pentru sănătatea publică şi mediul înconjurător.
Acestea pătrund în organism prin trei rute principale, potrivit oamenilor de ştiinţă: ingestie (cavitatea orală), inhalare (cavitatea nazală) şi prin contact cu pielea. De acolo, ele pot ajunge în sânge, care le distribuie în întregul corp, inclusiv în organele reproducătoare.
În studiile anterioare, fragmente de microplastice au fost, de asemenea, detectate în diverse părţi ale corpului sau fluide, inclusiv în plămâni, placentă, creier, testicule, ţesutul nazal de la baza creierului şi fecale umane.
Deşi studiul nu a evaluat impactul microplasticelor asupra fertilităţii, prezenţa lor subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare asupra posibilelor efecte asupra sănătăţii reproductive.
Cercetările anterioare pe animale au arătat că microplasticele pot provoca inflamaţii, formarea de radicali liberi, deteriorarea ADN-ului, senescenţa celulară (îmbătrânirea celulelor) şi disfuncţii endocrine.
În acest context, este posibil ca aceste microparticule să influenţeze calitatea ovulelor sau spermatozoizilor umani, însă nu există suficiente dovezi pentru a confirma acest efect, au subliniat autorii.
Echipa de cercetători intenţionează să extindă analiza la un număr mai mare de subiecţi pentru a investiga mai departe acest fenomen.
