Un studiu sugerează că o doză mai mică din medicamentele de nouă generaţie, dezvoltate pentru combaterea excesului de greutate, ar putea fi la fel de eficientă pentru slăbit.
Doza obişnuită a unui medicament GLP-1 dezvoltat pentru pierderea în greutate poate fi redusă la jumătate fără a afecta rezultatele, au raportat cercetătorii marţi, în cadrul Congresului European privind Obezitatea, (ECO2025), desfăşurat săptămâna aceasta la Malaga, în Spania.
În primul studiu de acest tip, o echipă de cercetători de la Universitatea din Copenhaga a evaluat efectele reale ale unui program online de slăbit, care oferă terapie comportamentală intensivă, recomandări privind alimentaţia şi exerciţiile fizice, precum şi doze de semaglutidă - ingredientul activ din medicamentul pentru slăbit Wegovy, şi din medicamentul pentru diabet, Ozempic, produse de grupul farmaceutic danez Novo Nordisk - adaptate fiecărui pacient în parte.
Aproape 98% dintre participanţi au pierdut cel puţin 5% din greutatea corporală iniţială, un prag recunoscut pe scară largă ca având semnificaţie clinică. Mulţi au reuşit să menţină greutatea pierdută chiar şi după oprirea medicaţiei, potrivit Asociaţiei Europene pentru Studiul Obezităţii
Studiul de cohortă a inclus 2.694 de persoane din Danemarca (78% femei, vârsta medie 47 de ani, Indice de Masă Corporală mediu 34,3, greutate corporală medie 100,5 kg), care au fost înscrise într-un program de control al greutăţii desfăşurat prin aplicaţia Embla, disponibilă în Danemarca şi în Regatul Unit.
Schema standard de dozare, care prevede o doză iniţială redusă, de 0,25 mg, o dată pe săptămână, crescută la fiecare patru săptămâni timp de 16 săptămâni până la o doză maximă de 2,4 mg (pe care pacientul o menţine până la finalul tratamentului), a fost ajustată în funcţie de nevoile individuale ale fiecărui pacient.
Pacienţii au primit cea mai mică doză eficientă, iar creşterea acesteia era luată în considerare doar dacă participanţii nu mai făceau progrese la slăbit.
Dacă aceştia menţineau o scădere săptămânală în greutate de peste 0,5% din greutatea corporală şi prezentau un nivel tolerabil al efectelor adverse şi al senzaţiei de foame, rămâneau la doza existentă.
Tratamentul continua în acest mod până când pacienţii atingeau greutatea dorită sau un IMC de 25 - o abordare cunoscută sub denumirea de „tratament până la ţintă”.
Cercetătorii au declarat că pacienţii au obţinut o scădere în greutate similară cu cea raportată în studiile clinice anterioare, deşi au utilizat doar jumătate din doza standard.
Astfel, pacienţii care au urmat programul cu o doză medie de doar 1,08 miligrame de semaglutidă pe săptămână, semnificativ mai mică decât doza tipică de 2,4 mg, au pierdut, în medie, 16,7% din greutatea corporală după 64 de săptămâni, un rezultat comparabil cu cel observat în studiile clinice randomizate pentru acest medicament, un agonist al receptorului peptidei-1 asemănătoare glucagonului (GLP-1).
După 26, 52 şi respectiv 64 de săptămâni, un număr de 1.580,de pacienţi continuau să participe la program.
Pierderea medie în greutate în rândul celor care încă participau la program a fost de 12,2% (12,2 kg) la săptămâna 26, 16,2% (16,3 kg) în săptămâna 52 şi 16,7% (16,8 kg) în săptămâna 64.
Acest rezultat a fost valabil indiferent de indicele de masă corporală iniţial.
Doza medie de semaglutidă în acest studiu a fost de aproximativ 1 mg pe săptămână, iar doar 28,8% dintre pacienţi au atins doze mai mari decât aceasta.
Odată cu creşterea utilizării medicamentelor GLP-1 şi nevoia planurilor de asigurare de a gestiona eficient costurile, cercetătorii au transmis într-un comunicat că „studiul oferă o direcţie promiţătoare pentru obţinerea unor rezultate clinice relevante fără creşterea cheltuielilor cu aceste tratamente”.
Unii analişti prognozează că noile generaţii de medicamente pentru pierderea în greutate ar putea genera 150 de miliarde de dolari anual în următorul deceniu.
Un raport al acestui studiu va fi evaluat de comunitatea ştiinţifică, înainte de publicarea în revista The Lancet Digital Health.
