Cercetătorii au dezvoltat o metodă care ar putea simplifica semnificativ tratamentele oncologice bazate pe celule imune. Noua abordare urmăreşte să elimine etapele complexe din laborator şi să facă aceste terapii mai accesibile pentru pacienţi.
O echipă de la University of California, San Francisco (UCSF) a dezvoltat o metodă prin care celulele imune pot fi modificate genetic direct în organism, fără a mai fi extrase şi procesate în laborator.
Rezultatele preliminare arată eliminarea rapidă a tumorilor şi sugerează că această strategie ar putea reduce costurile şi durata tratamentului.
Studiul a fost publicat miercuri, în revista Nature.
În prezent, terapia cu celule CAR-T (celule imune T modificate genetic pentru a recunoaşte cancerul) presupune recoltarea celulelor imune de la pacient, modificarea lor într-un laborator specializat după care sunt reinfuzate în organismul bolnav.
Procesul durează mai multe săptămâni şi costă frecvent între 400.000 şi 500.000 de dolari, ceea ce limitează accesul pacienţilorla acest tip de tratament.
În plus, înainte de tratament este necesară chimioterapie intensivă pentru a face loc noilor celule în măduva osoasă, care poate avea şi efecte adverse semnificative.
Noua metodă propusă introduce direct în organism instrucţiunile genetice necesare pentru ca limfocitele T să recunoască şi să distrugă celulele canceroase.
Pentru prima dată, cercetătorii au reuşit să insereze o secvenţă mare de ADN într-o zonă anume din genomul celulelor T umane fără a scoate aceste celule din corp.
Spre deosebire de metodele convenţionale, care folosesc virusuri şi introduc ADN-ul în mod necontrolat, tehnica este ţintită şi a indicat performanţe superioare.
Sistemul foloseşte două particule. Prima este acoperită cu anticorpi care se leagă de proteina CD3, prezentă doar pe limfocitele T, asigurând că va ajunge la celulele ţintă vizate.
A doua particulă conţine instrumentele de editare genetică CRISPR-Cas9, şi instrucţiunile pentru producerea receptorilor CAR (receptori de antigen chimeric).
ADN-ul este introdus într-o regiune specifică a genomului care funcţionează ca un comutator activ doar în aceste celule, astfel încât receptorii sunt produşi doar acolo unde este necesar.
Metoda a fost testată pe şoareci cu sisteme imune similare celor umane. O singură administrare a eliminat complet cancerul detectabil la aproape toate animalele, în decurs de două săptămâni.
Tratamentul a fost eficient împotriva leucemiei agresive, mielomului multiplu şi, în mod notabil, împotriva unei tumori solide de tip sarcom, categorie care răspunde de obicei mai slab la terapia CAR-T.
În unele organe, celulele modificate au reprezentat până la 40% din totalul celulelor imune şi au eliminat cancerul din măduva osoasă şi splină.
Cercetătorii au observat că celulele T modificate direct în organism au avut performanţe mai bune decât cele produse în laborator.
Acestea par să îşi păstreze mai bine capacitatea de multiplicare şi caracteristicile iniţiale, care se pot pierde în timpul cultivării în afara organismului.
Conceptul de „producţie in vivo” ar putea elimina şi necesitatea chimioterapiei necesară înainte de acest tip de tratament.
Totuşi, metoda trebuie adaptată pentru utilizarea la om, iar siguranţa şi eficienţa acesteia vor trebui evaluate în studii clinice.
Pentru dezvoltarea tehnologiei, autorii au lansat compania Azalea Therapeutics. Potrivit cercetătorilor, dacă rezultatele se confirmă la oameni, această abordare ar putea reduce semnificativ costurile tratamentului, elimina timpii de aşteptare şi ar permite utilizarea terapiei cu celule CAR-T şi în spitale mai mici, nu doar în centre oncologice specializate.
