În premieră, cercetătorii au reuşit să producă în laborator celule T helper umane din celule stem, un pas important pentru terapiile anticancer „gata de utilizare”.
O echipă de cercetători a găsit o soluţie pentru una dintre cele mai dificile probleme din medicina celulară: obţinerea constantă, în laborator, a unui tip esenţial de celule ale sistemului imunitar uman.
Reuşita deschide calea către imunoterapii produse la scară largă, disponibile mai rapid şi la costuri mai mici, inclusiv pentru pacienţii cu cancer şi cei cu boli autoimune.
Echipa de cercetători de la Universitatea British Columbia (UBC), din Canada, a demonstrat, pentru prima dată, că pot genera în mod constant celule T helper umane pornind de la celule stem, într-un mediu de laborator atent controlat.
Rezultatele au fost publicate miercuri, în revista Cell Stem Cell şi rezolvă un obstacol major care a încetinit până acum dezvoltarea terapiilor imune bazate pe celule.
Celulele T helper joacă un rol central în răspunsul imun. Ele nu atacă direct celulele canceroase sau infectate, ci coordonează activitatea altor celule imune, iniţiază răspunsul imun şi contribuie la menţinerea acestuia pe termen lung. Din acest motiv, ele sunt considerate „dirijorii” sistemului imunitar.
În ultimii ani, terapiile cu celule imune modificate genetic, precum CAR-T, au produs rezultate spectaculoase în unele tipuri de cancer. Aceste tratamente se bazează pe reprogramarea celulelor imune ale pacientului, care devin astfel „medicamente vii”. Totuşi, majoritatea acestor terapii sunt dificil de produs, costisitoare şi disponibile pentru un număr limitat de pacienţi, deoarece fiecare tratament trebuie realizat individual, pornind de la celulele proprii ale fiecărui bolnav.
Obiectivul pe termen lung al cercetătorilor este dezvoltarea unor terapii imune „off-the-shelf”, care pot fi produse dinainte, la scară mare, dintr-o sursă regenerabilă precum celulele stem. O astfel de abordare ar permite tratamente mai accesibile şi disponibile atunci când pacientul are nevoie de ele.
Până acum, cercetările au reuşit să producă din celule stem un alt tip important de limfocite T, numite celule T citotoxice sau „killer”, care atacă direct celulele tumorale. În schimb, obţinerea într-un ritm constant şi reproductibil a celulelor T helper a rămas, până acum, o provocare majoră.
În studiul actual, echipa UBC a reuşit să depăşească această limitare prin controlul precis al semnalelor biologice care ghidează maturizarea celulelor stem.
Cercetătorii au identificat o cale de semnalizare numită Notch, esenţială în etapele timpurii ale formării celulelor imune. Ei au observat că, deşi acest semnal este necesar la început, menţinerea lui prea mult timp blochează dezvoltarea celulelor T helper.
Prin ajustarea atentă a momentului şi a intensităţii cu care semnalul Notch este redus, cercetătorii au putut direcţiona celulele stem să se transforme fie în celule T helper, fie în celule T citotoxice. Procesul a fost realizat în condiţii de laborator compatibile cu cerinţele de bioproducţie, un aspect esenţial pentru eventuale aplicaţii clinice.
Celulele T helper obţinute în laborator au prezentat caracteristici structurale adecvate şi au funcţionat în mod similar celor naturale. Ele au atins un nivel complet de maturitate, au exprimat o diversitate largă de receptori imuni şi au fost capabile să se diferenţieze în subtipuri specializate, cu roluri distincte în sistemul imunitar.
Cercetătorii subliniază că posibilitatea de a produce simultan celule T helper şi celule T citotoxice şi de a controla raportul dintre ele ar putea îmbunătăţi semnificativ eficienţa imunoterapiilor derivate din celule stem.
Reuşita oferă o bază solidă pentru studii viitoare care să evalueze rolul celulelor T helper în susţinerea eliminării celulelor canceroase şi pentru dezvoltarea altor tipuri de celule imune derivate din acestea, inclusiv celule T reglatoare, destinate aplicaţiilor clinice.
