O terapie genică destinată tratamentului sindromului Wiskott-Aldrich, o formă rară şi severă de imunodeficienţă care afectează funcţia imună şi controlul hemoragiilor, se apropie de aprobare la nivel european. Aceasta ar putea oferi pacienţilor o opţiune terapeutică mult aşteptată, într-un context în care tratamentele disponibile sunt limitate, datele clinice indicând o reducere semnificativă a complicaţiilor majore.
Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) a recomandat autorizarea în Uniunea Europeană (UE) a terapiei genice Waskyra (etuvetidigene autotemcel) pentru tratarea pacienţilor cu vârsta de cel puţin 6 luni, diagnosticaţi cu sindrom Wiskott-Aldrich (WAS) care prezintă mutaţii în gena WAS şi pentru care transplantul de celule stem hematopoietice este indicat, dar nu există un donator compatibil.
Sindromul Wiskott-Aldrich este o boală ereditară rară, prezentă aproape exclusiv la sexul masculin, caracterizată prin anomalii ale celulelor sangvine şi ale celor din sistemul imunitar, cauzate de lipsa unei proteine funcţionale WAS.
Această deficienţă determină atât scăderea numărului de trombocite, cu risc crescut de vânătăi şi sângerări, cât şi un deficit imun sever, care favorizează infecţiile recurente ce pot evolua către sepsis, o infecţie severă a sângelui care poate fi fatală. De asemenea, pacienţii prezintă un risc mai mare de a dezvolta anumite tipuri de cancer, în special limfom.
În prezent, pacienţii cu un donator compatibil sunt trataţi prin transplant de celule stem hematopoietice, însă majoritatea celor afectaţi nu dispun de o astfel de opţiune, ceea ce generează o nevoie medicală nesatisfăcută.
Noua terapie genică este realizată din celule stem CD34+ recoltate de la pacient şi modificate genetic în laborator pentru a produce proteina WAS funcţională. După administrarea într-o singură perfuzie, celulele modificate migrează în măduva osoasă, unde reconstituie producţia de celule sangvine şi imunitare sănătoase, contribuind la ameliorarea manifestărilor bolii.
Terapia presupune un tratament pregătitor administrat înainte de perfuzie, care are rolul de a reduce temporar activitatea măduvei osoase şi de a elimina o parte dintre celulele hematopoietice existente, astfel încât celulele stem modificate genetic să poată coloniza eficient măduva şi să înceapă să producă celule funcţionale.
Recenta recomandare a EMA se bazează pe date obţinute dintr-un program clinic care a inclus 27 de pacienţi. Studiul principal a urmărit 10 copii cu vârste între 1 şi 9 ani, iar rezultatele au fost completate de informaţii dintr-un alt studiu şi dintr-un program de acces extins, unde au fost incluşi pacienţi cu vârste între 1 şi 35 de ani, trataţi prin procedura de utilizare compasională sau prin programe speciale, aprobate direct de spitale, pentru cazurile fără alte opţiuni terapeutice.
Datele clinice au evidenţiat o scădere semnificativăă a infecţiilor severe: de la o medie de 2 episoade pe an înainte de tratament, la aproximativ 0,15 episoade în primii doi ani după administrarea terapiei, respectiv 0,12 episoade în intervalul doi–trei ani. În acelaşi timp, frecvenţa episoadelor de sângerări moderate sau severe s-a redus de la aproximativ 2 episoade pe an la doar 0,16 episoade în perioada cuprinsă între anii doi şi trei post-tratament, potrivit unui comunicat al EMA.
Reacţiile adverse cele mai frecvente au fost asociate procedurilor necesare terapiei, inclusiv regimului de condiţionare şi dispozitivelor de administrare, precum infecţii legate de cateter sau sângerări la locul de inserţie.
În evaluarea terapiei, Comitetul pentru Terapii Avansate al EMA a concluzionat că beneficiile depăşesc riscurile pentru pacienţii care au indicaţie de transplant, dar nu dispun de un donator compatibil, iar Comitetul pentru Medicamente de Uz Uman a susţinut această opinie şi a recomandat aprobarea terapiei.
Terapia genică a fost dezvoltată cu sprijin dintr-un program pilot al EMA, creat pentru centre academice şi organizaţii non-profit care lucrează la terapii avansate pentru boli grave. Acest program oferă sprijin ştiinţific şi ajutor administrativ pe parcursul procesului de autorizare, pentru a facilita dezvoltarea şi evaluarea acestor terapii.
EMA este instituţia responsabilă de evaluarea medicamentelor pentru care companiile farmaceutice solicită autorizaţii de punere pe piaţă la nivel centralizat în Uniunea Europeană.
Decizia de autorizare de punere pe piaţă aparţine Comisiei Europene, care urmează de obicei recomandările experţilor EMA.
Odată ce va fi acordată autorizaţia de punere pe piaţă, deciziile privind preţul şi posibilitatea de decontare prin sistemele naţionale de sănătate vor fi decise individual de fiecare stat membru al UE, ţinând cont de rolul potenţial al terapiei în sistemul naţional de sănătate.
