Anul 2025 a adus progrese medicale notabile în Statele Unite, în pofida faptului că cercetarea şi sănătatea publică s-au confruntat cu obstacole importante, de la reduceri drastice de finanţare până la retragerea, la nivel federal, din studii riguroase bazate pe dovezi. De la prevenţie şi reproducere până la imunologie şi microbiom, mai multe descoperiri au oferit date solide care au schimbat felul în care sunt înţelese anumite procese ale organismului uman şi au deschis direcţii noi pentru tratamente viitoare.
De la progresele în contracepţia masculină până la ştiinţa din spatele suplimentelor, revista Scientific American evidenţiază unele dintre cele mai interesante subiecte şi descoperiri din sănătate şi medicină din 2025, care au influenţat semnificativ felul în care sunt înţelese sănătatea şi corpul uman şi care au adus informaţii noi despre boli studiate de decenii.
Un vaccin ar putea preveni boala Alzheimer
Un studiu de referinţă desfăşurat în condiţii reale a oferit cele mai solide dovezi de până acum că vaccinul împotriva zonei zoster ar putea reduce riscul de boală Alzheimer şi alte forme de demenţă, furnizând în sfârşit date concrete care susţin o ipoteză mai veche: virusurile ar putea creşte, într-o anumită măsură, riscul de demenţă.
În Ţara Galilor, persoanele care au fost vaccinate împotriva zonei zoster au avut un risc cu 20% mai mic de a dezvolta demenţă în următorii şapte ani, comparativ cu cele nevaccinate, susţinând ipoteza veche conform căreia unele infecţii virale pot contribui la acest risc.
Implantarea embrionului uman, surprinsă în timp real
Într-o premieră, cercetătorii au obţinut imagini şi înregistrări video, în timp real, ale unui embrion uman care se implantează în ţesut uterin artificial.
Implantarea a fost observată într-un suport artificial folosit în laborator, care nu a fost creat special pentru fertilizarea in vitro (FIV).
Chiar şi aşa, autorii studiului spun că imaginile noi, care surprind această etapă a reproducerii, ar putea oferi indicii pentru îmbunătăţirea tehnicilor de FIV.
Eşecul implantării este una dintre principalele cauze ale infertilităţii şi ale avorturilor spontane.
Un video care surprinde dezvoltarea unui embrion uman. În prima parte se observă procesul prin care celulele embrionului se strâng şi se compactează, pregătindu-se pentru următoarele etape de dezvoltare. În a doua parte, embrionul poate fi văzut cum pătrunde şi se integrează treptat în platforma creată de cercetători, imitând modul în care acesta s-ar implanta într-un uter natural. Credit: Institutul de Bioinginerie din Catalonia (IBEC),15 august 2025.
O pastilă contraceptivă pentru bărbaţi?
Opţiunile de contracepţie pentru bărbaţi sunt limitate la prezervative şi vasectomie, însă o pastilă contraceptivă pentru bărbaţi se apropie de realitate.
Contraceptivul oral fără hormoni, care se administrează pe cale orală, este primul de acest tip care a trecut studiile timpurii de siguranţă la oameni.
Pastila acţionează prin blocarea legării unui metabolit al vitaminei A de receptorii din testicule, oprind astfel procesul de producere a spermatozoizilor.
Efectele sunt reversibile după întreruperea administrării.
Totuşi, înainte de aprobare, medicamentul trebuie să treacă prin studii clinice mai mari şi evaluări de eficacitate.
Cafeaua şi microbiomul intestinal
Cel mai amplu studiu de până acum despre cafea şi microbiomul intestinal a arătat că persoanele care consumă cafea în mod regulat ar putea avea mai mult dintr-o bacterie intestinală considerată benefică, Lawsonibacter asaccharolyticus.
Acest microorganism, puţin cunoscut, produce butirat, un metabolit care susţine digestia şi absorbţia nutrienţilor.
Cercetătorii speră ca studii viitoare să confirme rolul bacteriilor intestinale în efectele benefice ale cafelei asupra sănătăţii.
Informaţii noi despre medicamentele GLP-1
În acest an, cercetătorii au aflat mai multe despre modul în care noile medicamente din clasa GLP-1 (peptidul 1 asemănător glucagonului), precum Ozempic şi Wegovy, influenţează corpul şi creierul.
Oamenii de ştiinţă au obţinut indicii despre motivul pentru care unele persoane care iau medicamente GLP-1 îşi schimbă preferinţele alimentare, ajungând brusc să respingă carnea sau să li se pară prea grele alimentele prăjite.
Date noi arată şi că marea majoritate a celor care încep un tratament cu un medicament GLP-1 îl întrerup în decurs de doi ani, ceea ce ridică întrebări despre efectele opririi medicaţiei, în condiţiile în care aceasta este destinată utilizării pe termen lung, pe tot parcursul vieţii, şi despre impactul asupra sănătăţii pe termen lung.
Cercetările genetice aflate în dezvoltare oferă, de asemenea, indicii despre „non-responsivi”, acele persoanele care nu reuşesc să slăbească suficient pentru a obţine beneficii asupra sănătăţii.
În plus, rezultate preliminare sugerează că atât intestinul, cât şi creierul ar putea fi implicate în faptul că aceste medicamente îi fac pe unii oameni să consume mai puţin alcool şi să se resimtă mai puţin atunci când beau.
Secretele gripei aviare
În acest an, am urmărit răspândirea rapidă a gripei aviare în rândul bovinelor de lapte, păsărilor de curte şi faunei sălbatice din Statele Unite. Câteva persoane s-au îmbolnăvit, de asemenea, cu virusul H5N1 înalt patogen.
Virusul gripei aviare H5N1, identificat pentru prima dată la oameni în Hong Kong în 1997, s-a răspândit la nivel mondial, generând multiple variante şi provocând infecţii între specii.
În prezent, este considerat unul dintre principalii candidaţi pentru declanşarea unei pandemii umane. Din 2024, focare incontrolabile în fermele de vaci din Statele Unite au dus la zeci de infecţii umane, virusul circulând între vite şi alte animale.
Cercetătorii caută indicii despre capacitatea virusului de a trece de la o specie la alta şi evaluează cât de pregătiţi suntem pentru o posibilă pandemie.
Suplimente care chiar funcţionează
Mii de pastile, capsule şi pulberi promit că „susţin imunitatea” sau „reduc inflamaţia”, dar ce susţin, de fapt, dovezile?
În analiza Scientific American a cercetărilor despre suplimente cu efect antiinflamator, trei au arătat o eficacitate notabilă în reducerea inflamaţiei asociate bolilor: acizii graşi omega-3, curcumina şi vitamina D.
O altă analiză recentă a sugerat că vitamina D ar putea ajuta la încetinirea îmbătrânirii prin oprirea pierderii telomerilor (capetele cromozomilor, care se scurtează pe măsură ce oamenii îmbătrânesc).
Potrivit experţilor, acest efect s-ar putea să nu se traducă într-un beneficiu clinic real legat de îmbătrânire. Alte studii au arătat însă că un aport prea mare de vitamina D a fost asociat şi cu telomeri mai scurţi.
Un nou dezinfectant pentru piele?
Acidul hipocloros, un agent antimicrobian cunoscut de secole şi prezent tot mai des în produse de îngrijire a pielii, ar putea deveni următorul dezinfectant important. Acesta nu trebuie confundat cu hipocloritul de sodiu din înălbitorul de uz casnic: acidul hipocloros este un acid slab, care poate fi folosit în siguranţă pe piele şi care distruge o gamă largă de microbi dăunători prin atacarea pereţilor celulari.
Stabilitatea redusă la depozitare a împiedicat până acum folosirea sa pe scară largă, deoarece substanţa se degradează relativ repede, dar cercetătorii încearcă să o modifice astfel încât să îşi păstreze efectul mai mult timp.
Ameliorarea formelor severe de greaţă în sarcină
Hiperemezis gravidarum sau sarcina toxică este o formă severă de greaţă şi vărsături din sarcină, care afectează până la 3% dintre gravide.
Este principala cauză de spitalizare în primele luni de sarcină şi, în unele cazuri, poate pune viaţa în pericol.
În acest an, Marlena Fejzo a câştigat un premiu important al comunităţii ştiinţifice (BioInnovation Institute & Science Translational Medicine Prize for Innovations in Women’s Health) pentru descoperirea unor gene-cheie implicate în greaţă şi vărsături în sarcină.
Nobelul pentru Medicină în 2025, acordat pentru descoperirea „gardienilor” sistemului imunitar
Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină 2025 a recunoscut cercetările asupra sistemului care împiedică răspunsurile imune să scape de sub control şi să atace propriul organism, un proces esenţial pentru prevenirea bolilor autoimune.
Cercetătorii Mary E. Brunkow, Fred Ramsdell şi Shimon Sakaguchi au primit premiul pentru descoperirile fundamentale legate de acest sistem, numit toleranţă imună periferică - procesul prin care sistemul imunitar este instruit să nu atace propriile celule ale organismului.
Un rol central îl au limfocitele T reglatoare, celule imune implicate în limitarea reacţiilor imune excesive.
Oamenii de ştiinţă încearcă acum să valorifice aceste celule pentru a dezvolta noi abordări de tratament pentru cancer, diabet zaharat de tip 1, artrită reumatoidă şi complicaţii apărute după transplantul de organe sau ţesuturi.
Citeşte şi:
Cinci progrese medicale remarcabile în 2025, de la terapii genice la transplantul între specii
