Terapia genică devine tot mai importantă în tratarea bolilor hematologice ereditare, iar studii clinice recente sugerează că intervenţiile aplicate devreme în viaţă pot avea beneficii de durată la copii.
Cinci studii, prezentate la cea de-a 67-a reuniune anuală a Societăţii Americane de Hematologie (American Society of Hematology - ASH2025), care se desfăşoară între 6 şi 9 decembrie, în Orlando, Florida, evidenţiază noi oportunităţi de îmbunătăţire a îngrijirii pentru persoanele care trăiesc cu boala cu celule seceră.
Printre acestea, rezultate preliminare din două studii clinice aflate în desfăşurare indică faptul că terapia genică exagamglogene autotemcel (exa-cel) poate oferi o vindecare eficientă pentru beta-talasemie şi anemia falciformă (boala cu celule seceră/siclemie) la copiii mai mici de 12 ani. Cercetătorii consideră că posibilitatea de a obţine o vindecare la vârste fragede, înainte ca leziunile de organ să se acumuleze, ar putea face această terapie chiar mai avantajoasă la copii decât la adulţi.
Boala cu celule seceră, sau siclemia/anemia falciformă, este o tulburare genetică ereditară a sângelui în care globulele roşii (eritrocitele), normale, care sunt rotunde şi flexibile, devin rigide, lipicioase şi capătă forma unei semilune (secere) din cauza unei mutaţii genetice ce afectează hemoglobina, proteina care transportă oxigen. Aceste celule anormale pot bloca vasele mici de sânge, cauzând dureri severe (crize vaso-oclusive), leziuni la nivelul ţesutului şi diverse complicaţii grave, precum anemie, icter, probleme cardiace, pulmonare, renale şi la nivelul splinei.
Autorul principal, dr. Haydar Frangoul, director medical al departamentului de hematologie/oncologie pediatrică de la Sarah Cannon Research Institute, TriStar Centennial Children’s Hospital din Nashville, Tennessee, a raportat că, dintre copiii din studiu, care au avut o perioadă suficientă de monitorizare după tratament, toţi au îndeplinit obiectivul principal: cei cu beta-talasemie nu au mai avut nevoie de transfuzii, iar cei cu siclemie nu au mai prezentat crize vaso-ocluzive. Medicul a remarcat că o rată de succes de 100% este rară în practica medicală.
Terapia exa-cel este aprobată, în Statele Unite şi Uniunea Europeană (Casgevy), pentru pacienţi de 12 ani şi peste cu beta-talasemie dependentă de transfuzie sau cu siclemie însoţită de crize vaso-ocluzive recurente - episoade în care celulele sanguine se blochează în vase, provocând durere severă şi leziuni ale ţesuturilor.
Ambele boli sunt determinate de anomalii genetice care afectează capacitatea sângelui de a transporta oxigenul în organism, iar terapia acţionează prin modificarea genetică a propriilor celule stem hematopoietice ale pacientului pentru a corecta această anomalie.
Procedura presupune recoltarea celulelor stem din sânge, editarea lor genetică în laborator cu tehnologia CRISPR/Cas9, apoi un regim de condiţionare pe bază de chimioterapie pentru a elimina măduva osoasă existentă, urmat de reinfuzia celulelor editate, care încep să producă celule sanguine sănătoase.
În studiile pediatrice CLIMB THAL-141 (beta-talasemie) şi CLIMB SCD-151 (siclemie), care a inclus copii cu vârste între 5 şi 11 ani, au fost trataţi până acum 13 pacienţi cu beta-talasemie şi 11 cu siclemie.
În CLIMB THAL-141, şase dintre cei 13 copii au fost evaluaţi pentru obiectivul primar de independenţă transfuzională timp de 12 luni consecutive, definită prin menţinerea unei hemoglobine medii ponderate de cel puţin 9 g/dL fără transfuzie de eritrocite, iar toţi cei şase au îndeplinit acest criteriu; în plus, s-au observat creşteri ale hemoglobinei şi ale producţiei de hemoglobină fetală.
În CLIMB SCD-151, patru dintre cei 11 copii au fost evaluaţi pentru obiectivul primar de absenţă a crizelor vaso-ocluzive severe şi pentru obiectivul secundar de absenţă a necesităţii de tratament în spital pentru astfel de crize pe o perioadă de 12 luni consecutive, iar toţi patru au atins aceste obiective; până în prezent, după perfuzia cu această terapie genică, niciun participant nu a mai avut o criză vaso-ocluzivă. Producţia de hemoglobină fetală a crescut la niveluri similare celor observate la adolescenţi şi adulţi în studii anterioare, hemoglobina totală medie ajungând la valori normale până la luna a şasea şi rămânând stabilă ulterior.
Potrivit cercetătorilor, rezultatele susţin nu doar eficacitatea terapiei la pacienţii mai tineri, ci şi posibilitatea ca beneficiile să fie mai mari în acest grup, iar tratarea timpurie ar putea preveni complicaţii ireversibile care duc la probleme cronice.
Profilul de siguranţă observat până acum pare comparabil cu cel din studiile la adolescenţi şi adulţi şi cu efectele adverse cunoscute ale transplantului autolog de celule stem şi ale condiţionării cu busulfan.
Totuşi, un participant din studiul CLIMB THAL-141 a dezvoltat boală veno-ocluzivă severă asociată busulfanului, complicată cu insuficienţă multiplă de organ şi deces.
Boala veno-ocluzivă este un risc cunoscut al busulfanului, care apare mai frecvent la copii, iar în ciuda cercetărilor de mai multe decenii privind busulfanul şi regimurile alternative de condiţionare în transplantul de celule stem, nu există o strategie cunoscută care să elimine complet acest risc.
Studiile CLIMB THAL-141 şi CLIMB SCD-151 vor continua recrutarea şi monitorizarea pacienţilor pentru a evalua siguranţa şi eficacitatea pe termen mai lung într-un grup mai mare de pacienţi, iar cercetătorii menţionează că un studiu viitor ar putea testa terapia la copii cu vârste între doi şi patru ani.
