Un număr tot mai mare de echipe de cercetare investighează modul în care moleculele de ARN mesager (ARNm) pot fi folosite pentru a întări răspunsul imun şi pentru a îmbunătăţi tratamentele oncologice. Interesul crescut vine pe fondul succesului tehnologiei ARNm în dezvoltarea rapidă a vaccinurilor împotriva Covid-19, care a deschis calea unor aplicaţii mult mai largi în medicină. Noi cercetări, realizate sub coordonarea specialiştilor de la Institutul Naţional de Sănătate şi Cercetare Medicală din Franţa (Institut National de la Santé et de la Recherche Médicale - INSERM), au fost prezentate în contextul Zilei Mondiale de luptă împotriva cancerului pancreatic.
Într-un laborator din oraşul francez Orléans, cercetătorii francezi testează diferite forme de ARNm, molecule care transportă instrucţiunile genetice necesare pentru producerea proteinelor în celulele organismului.
Specialiştii de la laboratorul ART al Institutului INSERM urmăresc modul în care aceste mesaje genetice pot stimula sistemul imun să recunoască şi să combată tumorile canceroase.
Deşi ARNm este cunoscut încă din anii 1960, pandemia a demonstrat flexibilitatea şi rapiditatea cu care poate fi utilizat în dezvoltarea de vaccinuri, un progres recompensat cu Premiul Nobel pentru Medicină, în 2023.
În prezent, majoritatea studiilor se concentrează pe vaccinuri personalizate contra cancerului, dar cercetătorii francezi subliniază că domeniul deschide oportunităţi ce depăşesc oncologia, inclusiv în boli genetice rare, tulburări celulare sau alergii.
La nivel mondial, sunt în derulare peste 200 de studii clinice cu ARNm, derulate atât de companii farmaceutice mari, cât şi de start-up-uri din Statele Unite, China, Japonia şi alte ţări. Franţa se remarcă prin echipe puternice de cercetare fundamentală în acest domeniu.
În laboratorul ART, oamenii de ştiinţă produc şi testează diferite tipuri de ARNm pentru a evalua toxicitatea şi eficienţa acestora pe linii celulare.
ARN-ul utilizat în mod obişnuit în experimente este obţinut în eprubete, printr-un proces costisitor, adesea limitat de patente deţinute de companii americane.
Pentru a reduce substanţial costurile, echipa de la INSERM explorează o metodă alternativă: producerea ARN-ului în drojdii, organism care ar putea permite scăderea preţului de fabricaţie de până la 10–50 de ori.
După producţia în drojdie, moleculele trebuie purificate riguros pentru a respecta standardele necesare industriei farmaceutice.
Un alt proiect din cadrul laboratorului vizează dezvoltarea unei terapii inovatoare pentru cancerul pancreatic, unul dintre cele mai agresive tipuri de cancer, caracterizat printr-o rată foarte scăzută de supravieţuire după diagnostic.
Deşi rata de supravieţuire la 5 ani s-a dublat în ultimele două decenii, de la 5%, în anul 2000, la aproximativ 10% în prezent, progresele rămân modeste, iar terapiile standard, precum chimioterapia şi imunoterapia, oferă beneficii limitate pacienţilor.
Cercetătorii francezi încearcă acum o abordare combinată, folosind un vaccin ARNm împreună cu tehnologie cu ultrasunete.
Ultrasunetele de intensitate ridicată creează vibraţii în ţesuturi, generând microbule de gaz care, prin explozie controlată, pot distruge barierele dense ce înconjoară tumora pancreatică. Acest proces de „permeabilizare” a ţesutului ar permite vaccinului ARNm să pătrundă mai eficient în masa tumorală, unde ar putea instrui celulele sistemului imun să recunoască şi să atace cancerul.
Primele rezultate arată că ultrasunetele pot fi utilizate în siguranţă asupra pancreasului şi pot îmbunătăţi răspunsul la tratamentele existente.
Următorul pas este stabilirea modului în care această combinaţie poate contribui la creşterea supravieţuirii pacienţilor cu cancer pancreatic.
Primele rezultate au fost dezvăluite în contextul Zilei Mondiale de luptă împotriva cancerului pancreatic, marcată anual în a treia zi de joi din luna noiembrie, pentru a creşte gradul de conştientizare privind această afecţiune extrem de gravă.
Cancerul pancreatic este o boală letală, şi reprezintă a şasea cauză de deces dintre principalele tipuri de cancer la nivel mondial, având o rată de supravieţuire la cinci ani de doar câteva procente. Doar în acest an, aproximativ 470.000 de persoane din întreaga lume vor muri din cauza cancerului pancreatic.
