Endometrioza este o afecţiune ginecologică, puţin cunoscută, care afectează la nivel global aproape 10% dintre femei, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Această boală cronică se poate manifesta la femeile de orice vârstă (între 18 si 50 de ani) şi se caracterizează prin prezenţa ţesutului uterin anormal (sau a ţesutului endometrial) în afara cavităţii uterine. Femeile care suferă de endometrioză se pot confrunta cu simptome cronice, dureroase şi debilitante, cu impact major asupra vietii sociale, întrucât această afecţiune poate duce la infertilitate. Adesea este nevoie de ani de zile pentru a obţine un diagnostic corect, care se face de obicei pe cale chirurgicală.
Un test medical de ultimă generaţie, bazat pe sânge menstrual, ar putea schimba modul în care medicii depistează endometrioza, o afecţiune adesea ignorată, de care suferă peste 200 de milioane de femei din întreaga lume şi care, adesea, rămâne nediagnosticată ani la rând. Tehnologia oferă rezultate în zece minute, fără proceduri invazive sau echipamente costisitoare, oferind speranţă pentru un diagnostic precoce şi accesibil.
Endometrioza este o afecţiune inflamatorie cronică dureroasă în care ţesutul din mucoasa uterină creşte în alte locuri decât normal. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) estimează că endometrioza afectează aproximativ una din zece femei pe parcursul vieţii, aproximativ aceeaşi proporţie ca şi cea a populaţiei globale care suferă de diabet.
În prezent, se ştiu puţine despre cauzele care duc la apariţia endometriozei, şi nu există încă un remediu pentru această afecţiune ginecologică, iar tratamentul se concentrează pe controlul simptomelor, în mod normal printr-o combinaţie de contracepţie hormonală, ameliorarea durerii sau intervenţie chirurgicală.
Simptomele pot include menstruaţie dureroasă, dureri pelviene, relaţii sexuale dificile sau dureroase şi dificultăţi în a rămâne însărcinată. Tulburarea poate cauza probleme de sănătate pe tot parcursul vieţii, inclusiv dureri pelviene şi infertilitate.
Deşi poate fi tratată cu ajutorul terapiei hormonale şi al rezecţiei chirurgicale, aceste proceduri duc uneori la efecte secundare, recurenţă şi un impact semnificativ asupra sarcinii.
Acum, cercetătorii de la Universitatea de Stat din Pennsylvania (Penn State) au dezvoltat un test extrem de sensibil care foloseşte sângele menstrual şi un material inovator, de grosimea unui singur atom, numit borofenă. Datorită structurii sale ultra-subţiri şi proprietăţilor speciale, acest material poate identifica markerii endometriozei chiar şi în concentraţii foarte mici, oferind o soluţie rapidă, precisă şi mai puţin invazivă pentru depistarea timpurie a acestei afecţiuni.
Endometrioza afectează aproximativ 10% dintre femeile aflate la vârsta reproducerii, provocând dureri pelvine intense, sângerări abundente şi, în multe cazuri, infertilitate.
Boala apare atunci când ţesuturi similare mucoasei uterine cresc în afara uterului, iar metodele actuale de diagnostic necesită deseori proceduri invazive sau imagistică costisitoare, care pot rata boala în stadiile incipiente.
Durata medie până la stabilirea diagnosticului este de 8–12 ani, ceea ce face ca multe femei să se confrunte cu simptome persistente ani la rând fără un diagnostic medical clar.
Inovaţia echipei de la Universitatea de Stat din Pennsylvania (Penn State) este centrată pe un test imunologic de tip flux lateral, practic o versiune avansată a testului de sarcină, care poate identifica proteina HMGB-1, un marker asociat cu endometrioza, în sângele menstrual.
Profesorul Dipanjan Pan, de la Penn State, a declarat că sângele şi ţesutul eliminate lunar din uter sunt adesea neglijate şi considerate ca fiind deşeuri medicale, însă lichidul menstrual ar putea permite detectarea mai timpurie şi mai accesibilă a markerilor biologici necesari pentru diagnosticarea acestei boli.
Ceea ce diferenţiază această tehnologie este modul în care anticorpii (moleculele responsabile de detectarea unor ţinte specifice) se leagă de suprafaţa borofenei.
Borofena este un derivat al elementului chimic bor, similar cu grafenul, un material uşor, realizat din carbon şi studiat pe scară largă. Totuşi, borofena are un avantaj faţă de grafen.
„Cercetările noastre arată că borofena este un material cu o compatibilitate biologică ridicată şi biodegradabil, ceea ce o face extrem de potrivită pentru aplicaţii biomedicale”, a precizat prof. Pan, citat într-un comunicat, menţionând însă că fabricarea formei pure a acestui material poate fi dificilă.
În testele tradiţionale de diagnostic, o provocare frecventă este poziţionarea anticorpilor pe suprafaţa de testare, întrucât aceştia nu sunt întotdeauna orientaţi în aşa fel încât să-şi expună partea activă, responsabilă de recunoaşterea moleculelor-ţintă.
Pentru a rezolva această problemă, cercetătorii au expus anticorpii la lumină ultravioletă timp de 30 de secunde, reuşind astfel să rupă anumite legături chimice şi să creeze zone reactive care se fixează eficient pe borofenă.
În urma acestui proces, anticorpii se aşază într-o poziţie favorabilă, cu partea lor de detecţie orientată spre exterior, pregătită să identifice proteina HMGB-1 cu o precizie mai mare.
În locul probelor provenite de la paciente diagnosticate cu endometrioză, cercetătorii au evaluat testul pe bază de borofenă folosind sânge menstrual în care au fost introduse diferite concentraţii de HMGB-1.
Testul s-a dovedit extrem de sensibil, detectând proteina la concentraţii de până la 40 de picograme pe mililitru. Prin comparaţie, testele convenţionale de tip flux lateral dau rezultate abia la 240 de picograme pe mililitru, ceea ce înseamnă o îmbunătăţire de şase ori a sensibilităţii de detecţie.
Testul oferă rezultate în doar 10 minute şi nu necesită echipamente de laborator.
Testarea specificităţii a evidenţiat un alt avantaj important: noul test nu a generat rezultate fals pozitive în prezenţa unor proteine frecvent întâlnite în sânge, precum albumina şi fibrinogenul, ceea ce confirmă acurateţea rezultatului fără influenţe din partea altor substanţe.
În prezent, diagnosticul de endometrioză se bazează adesea pe laparoscopie, o procedură minim invazivă, dar totuşi chirurgicală, ce necesită anestezie generală. Alternativele mai puţin invazive precum RMN-ul sau ecografia pot rata boala în stadiile incipiente sau necesită echipamente costisitoare, care nu sunt disponibile în toate unităţile sanitare.
Rezultatul rapid al acestui test ar putea permite diagnosticarea în cabinetul medicului sau chiar screening la domiciliu, îmbunătăţind considerabil accesul la depistarea endometriozei.
Chiar dacă studiul nu a tratat în mod direct acest aspect, simplitatea şi viteza testului indică faptul că, pe viitor, tehnologia ar putea fi integrată în produse de igienă menstruală, oferind posibilitatea unei monitorizări discrete, la domiciliu, a markerilor endometriozei, mai ales în regiunile cu acces redus la servicii ginecologice.
Utilizarea sângelui menstrual în locul recoltării de sânge venos aduce beneficii suplimentare. Colectarea sângelui menstrual este non-invazivă şi se poate face în intimitate, ceea ce ar putea creşte participarea la programele de screening.
Cercetările arată că întârzierile în diagnosticarea endometriozei au un impact semnificativ asupra calităţii vieţii şi sănătăţii reproductive a femeilor, cu durate medii de aşteptare de peste 8 ani în Marea Britanie şi până la 12 ani în Statele Unite. Un test simplu şi precis ar putea reduce aceste decalaje, mai ales în comunităţile defavorizate, unde accesul la specialişti este limitat.
Pentru ca această inovaţie să treacă de la stadiul de dovadă a conceptului în laborator la utilizare clinică, vor fi necesare studii suplimentare de validare, care să includă testarea pe paciente reale şi compararea cu metodele de diagnostic deja existente.
Totodată, studiul nu oferă date privind stabilitatea pe termen lung sau condiţiile de păstrare, factori esenţiali pentru utilizarea clinică, în viitor.
Totuşi, pentru că testul se bazează pe o tehnologie de testare deja cunoscută şi nu necesită un proces complicat de fabricaţie, dezvoltarea sa ar putea fi mai rapidă decât în cazul altor metode de diagnostic mai complexe.
Printre limitările studiului autorii notează faptul că studiul a folosit sânge menstrual artificial, nu probe reale de la paciente; dimensiunea eşantionului a fost limitată la studii de laborator; a fost analizat un singur marker (HMGB-1) fără stabilirea valorilor normale sau pragurilor de diagnostic; nu au fost furnizate informaţii privind stabilitatea sau condiţiile de depozitare.
Echipa a fost premiată cu Premiul Biomedical Collegiate Inventor, în 2024, pentru activitatea în cadrul acestui proiect.
Studiul a fost susţinut de Universitatea de Stat Pennsylvania, Centrele pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC) din Statele Unite, National Science Foundation (NSF) şi Departamentul Apărării al Statele Unite (Department of Defense Congressionally Directed Medical Research Program).
Rezultatele studiului au fost publicate în revista ACS Central Science pe 17 iulie.
Cercetătorii au dezvoltat un dispozitiv demonstrativ capabil să detecteze, cu o sensibilitate fără precedent, un biomarker asociat endometriozei din sângele menstrual. Dispozitivul funcţionează similar cu un test de sarcină, afişând două linii dacă biomarkerul este prezent în probă. Credit: Dipanjan Pan / Penn State, 22 iulie 2025.
Notă: Acest articol rezumă concluzii dintr-un studiu de laborator de tip dovadă a conceptului. Testul nu a fost încă validat pe paciente reale şi nu a fost aprobat pentru utilizare clinică. Studiul a folosit probe de sânge menstrual în care au fost adăugate artificial substanţe specifice, şi nu probe provenite de la paciente reale cu endometrioză. Discuţiile speculative despre aplicaţii viitoare (precum integrarea în produse pentru igiena menstruală) nu provin de la autori, ci sunt oferite aici ca posibile implicaţii pe baza designului tehnologiei. Cititorii nu trebuie să considere această cercetare drept dovada unui produs comercial disponibil, ci demonstrarea unei tehnologii cu potenţiale aplicaţii viitoare.