România a făcut progrese în materie de reglementări pentru a asigura accesul pacienţilor la medicamente, însă acest lucru nu este suficient dacă nu sunt asigurate şi fonduri pentru compensarea medicamentelor, consideră Vasiliki Tsagkaraki, membru al Comitetului Director ARPIM, Director General Boehringer Ingelheim România. În cadrul Forumului Inovaţiei în Sănătate 2025, organizat de ARPIM pe 29 octombrie, la Palatul Parlamentului din Bucureşti, sub titlul „Inovaţia farmaceutică: motor de competitivitate – România în dialog cu Europa”, directorul general a transmis că este nevoie să fie luat în calcul şi dreptul pacientului la tratament. În cadrul evenimentului, farm. Elena Brodeală, vicepreşedinte al ANMDMR, a transmis că noua metodologie de evaluare a tehnologiilor medicale a fost finalizată şi va fi aplicată de anul viitor, ceea ce va avea, între altele, un efect de scurtare a termenelor de evaluare la nivel naţional.
“Legislaţia nu este suficientă, trebuie să continuăm discuţiile cu autorităţile pentru ca, la final, să existe fonduri. Legislaţia fără fonduri disponibile nu va avea ca finalitate o soluţie reală pentru accesul pacienţilor la medicamente inovative”, a afirmat Vasiliki Tsagkaraki.
România a făcut progrese la nivel de reglementare, mai ales în activitatea Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), care a ajuns la durate de evaluare similare cu cele din alte state europene, a subliniat directorul general.
“În schimb, există întârzieri mari în introducerea medicamentelor pe lista celor compensate, tocmai din cauza lipsei de finanţare”, a menţionat directorul general Boehringer Ingelheim România.
Potrivit managerului, companiile farmaceutice dispun de date şi de expertiză care pot ajuta în discuţiile cu autorităţile privind nevoile de finanţare.
“Ce putem face este să aducem toate părţile interesate la aceeaşi masă: pacienţii, guvernul, mediul academic şi industria”, a spus Vasiliki Tsagkaraki.
“Putem oferi date despre ce inovaţii urmează să apară şi, în acest fel, putem anticipa fondurile necesare sistemului de sănătate”, a completat Tsagkaraki.
Prezentă la acelaşi eveniment, farm. Elena Brodeală, vicepreşedinte al ANMDMR, a explicat efectul aplicării noii metodologii de evaluare a tehnologiilor medicale, care se va aplica de anul viitor.
“Agenţia Naţională a Medicamentului a considerat, în ultimii ani, o prioritate accesul la inovaţie şi a acţionat în acest sens, având ca principală preocupare recuperarea acelor întârzieri istorice pe care toată lumea le cunoaşte, astfel încât ceea ce ţine de inovaţie, respectiv evaluare de tehnologii medicale sau autorizare de studii clinice, să se facă astăzi în termenele prevăzute de legislaţie”, a transmis Elena Brodeală.
Noua metodologie de evaluare a tehnologiilor medicale este finalizată şi urmează să se aplice din 2026.
“Proiectul, desfăşurat cu Banca Mondială în ultimii doi ani de zile şi în care Agenţia Naţională a Medicamentului este parte, este finalizat. El urmează să fie formalizat până la sfârşitul acestui an şi prevede alinierea legislaţiei naţionale la legislaţia europeană”, a precizat farm. Elena Brodeală.
Astfel, la nivel centralizat, în UE, se desfăşoară doar o etapă din procesul complex de evaluare a tehnologiilor medicale, care nu va mai fi reluată la nivel naţional, ceea ce va scurta termenele de emitere a deciziilor de către ANMDMR.
În cadrul Agenţiei a început deja un proces de instruire a personalului cu privire la viitoarele reglementări, pentru aplicarea acestora odată cu intrarea în vigoare, a explicat reprezentanta ANMDMR.
