Statele Unite s-au retras oficial din OMS

Statele Unite au finalizat retragerea din Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), într-un context tensionat legat de finanţare, responsabilitate internaţională şi cooperare la nivel global în sănătate. Autorităţile americane au declarat că retragerea reflectă eşecurile agenţiei ONU în gestionarea pandemiei de Covid-19. Decizia a atras reacţii critice din partea comunităţii medicale şi a organizaţiilor umanitare, care avertizează că decizia ar putea slăbi supravegherea bolilor infecţioase şi cooperarea internaţională în domeniul sănătăţii. 

Statele Unite s-au retras oficial din OMS, la un an după ce administraţia Trump şi-a anunţat intenţia de a părăsi agenţia internaţională de sănătate.

Potrivit oficialilor OMS, retragerea survine în condiţiile în care SUA nu şi-au achitat cotizaţiile de membru pentru anii 2024 şi 2025, acumulând o datorie totală de 278 de milioane de dolari.

Anterior, Statele Unite contribuiau cu aproximativ 20% din bugetul operaţional al organizaţiei internaţionale. OMS a precizat că, potrivit regulilor sale interne, procesul de retragere nu este considerat complet până la achitarea tuturor obligaţiilor financiare.

Departamentul american de Stat a transmis, într-o declaraţie citată de postul naţional de radio, NPR, că Statele Unite nu vor efectua plăţi către OMS înainte de finalizarea retragerii, invocând costurile suportate de contribuabilii americani în urma modului în care organizaţia a gestionat pandemia de Covid-19 şi perioada de după.

Statele Unite sunt singura ţară care s-a retras din OMS de la înfiinţarea organizaţiei, în 1948. La ceremonia de învestire de anul trecut, preşedintele Donald Trump a afirmat că OMS ar fi dezavantajat financiar Statele Unite şi a acuzat agenţia că ar fi acoperit rolul Chinei în pandemia de Covid-19.

Trump a mai încercat retragerea din OMS şi în timpul primului său mandat, după debutul pandemiei, însă această decizie a fost anulată de preşedintele Joe Biden în prima sa zi de mandat, în 2020.

Statutul OMS prevede că statele membre trebuie să notifice cu un an înainte intenţia de retragere şi să îşi achite toate datoriile pentru ca ieşirea din organizaţie să fie considerată definitivă.

Decizia Statelor Unite de a părăsi OMS a fost criticată de Societatea Americană de Boli Infecţioase (Infectious Diseases Society of America – IDSA), care avertizează că retragerea va afecta capacitatea SUA de a participa la supravegherea internaţională a virusurilor.

Potrivit IDSA, ieşirea din OMS va exclude SUA din Sistemul Global de Supraveghere şi Răspuns la Gripă, platforma internaţională care monitorizează cazurile de gripă şi facilitează schimbul de date şi probe virale utilizate pentru dezvoltarea vaccinurilor antigripale anuale.

Preşedintele IDSA, dr. Ronald G. Nahass, a declarat că retragerea din OMS reprezintă o decizie lipsită de viziune, care subminează angajamentele la nivel internaţional în sănătate şi va îngreuna adaptarea vaccinurilor la tulpinile de gripă aflate în circulaţie.

La rândul său, organizaţia Medici Fără Frontiere (Médecins Sans Frontières - MSF) a criticat, joi, administraţia Trump pentru decizia de a reduce, pe parcursul ultimului an, finanţarea externă destinată mai multor agenţii internaţionale, inclusiv prin retragerea din OMS.

MSF a mai afirmat că programul America First Global Health, prezentat de Casa Albă în septembrie 2025, acordă o atenţie limitată sănătăţii sexuale şi reproductive, nutriţiei şi bolilor netransmisibile.

Reprezentanţii MSF susţin că strategia promovată condiţionează deschis sprijinul în domeniul sănătăţii de obţinerea unor avantaje politice sau economice, citând declaraţii ale oficialilor Departamentului de Stat care arată că ajutorul internaţional acordat de Statele Unite în domeniul sănătăţii este condiţionat de disponibilitatea statelor partenere de a încheia acorduri comerciale privind resursele minerale.