Schimbările climatice au devenit una dintre cele mai mari ameninţări la adresa sănătăţii publice mondiale, potrivit celui mai recent raport anual publicat, miercuri, în revista The Lancet. Documentul avertizează că efectele combinate ale arderii combustibililor fosili şi ale încălzirii globale pun în pericol viaţa a milioane de oameni, prin valuri de căldură extreme, poluare atmosferică, insecuritate alimentară şi răspândirea bolilor infecţioase.
Raportul Lancet Countdown 2025, elaborat de peste 100 de cercetători coordonaţi de University College London, în colaborare cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), oferă pentru prima dată o estimare exactă a numărului deceselor direct provocate de căldură.
Între 2012 şi 2021, aproximativ 546.000 de persoane au murit anual din cauza temperaturilor extreme, cele mai afectate regiuni fiind Africa, Orientul Mijlociu şi Asia de Sud.
Comparativ cu anii 1990, acest număr a crescut cu peste 60%, iar chiar şi după ajustarea pentru creşterea populaţiei, mortalitatea legată de căldură este mai mare cu aproape 25%.
Cei mai vulnerabili sunt bebeluşii sub un an şi persoanele peste 65 de ani, care în 2024 s-au confruntat cu cel mai mare număr de zile de caniculă din ultimele decenii.
Expunerea prelungită la căldură excesivă poate duce la tulburări renale, boli cardiovasculare şi respiratorii, insuficienţă de organ sau deces. În plus, efectele indirecte, precum scăderea activităţii fizice şi perturbarea somnului, pot afecta profund sănătatea fizică şi mintală.
Un alt factor major identificat este poluarea aerului, cauzată de arderea combustibililor fosili, care a atins un nou record în 2024. Potrivit raportului, peste 2,5 milioane de oameni au murit în 2022 din cauza poluării atmosferice legate de aceste surse, deşi utilizarea cărbunelui a scăzut în unele ţări dezvoltate. În plus, incendiile de pădure, tot mai frecvente din cauza secetei şi căldurii, au provocat în 2024 peste 154.000 de decese prin expunerea la particule fine toxice.
Fenomele meteo extreme, precum seceta, furtunile şi inundaţiile, au contribuit la cel puţin 16.000 de decese în 2024. Dincolo de pierderile directe de vieţi omeneşti, aceste evenimente afectează grav producţia agricolă şi securitatea alimentară. În 2023, aproximativ 124,4 milioane de persoane s-au confruntat cu lipsa alimentelor din cauza secetei şi a valurilor de căldură, notează autorii raportului.
Schimbările climatice favorizează şi extinderea bolilor infecţioase transmise de insecte. De exemplu, febra denga, răspândită de ţânţarul-tigru, s-a extins în regiuni precum Europa, unde temperaturile tot mai ridicate permit supravieţuirea acestui vector de transmitere a bolilor. Potenţialul global de transmitere a virusului denga a crescut cu peste 50% faţă de anii 1950, iar în 2024 au fost raportate peste 7 milioane de cazuri. Alte insecte şi paraziţi, precum căpuşele (care pot transmite febra hemoragică Crimeea-Congo) şi muştele de nisip numite flebotomi (responsabile de transmiterea leishmaniozei, o boală parazitară), îşi extind de asemenea aria de răspândire.
Raportul evidenţiază că efectele schimbărilor climatice nu mai ţin de un pericol prognozat pentru viitor, ci se manifestă vizibil în prezent, afectând deja sănătatea a milioane de oameni. Fără adoptarea unor măsuri urgente pentru reducerea emisiilor şi trecerea la surse de energie nepoluante, impactul crizei climatice asupra sănătăţii şi economiei va deveni tot mai grav în anii următori, avertizează experţii.
Ediţia din 2025 a raportului Lancet Countdown privind sănătatea şi schimbările climatice a fost coordonată de University College London (UCL), în colaborare cu OMS, şi realizată de 128 de experţi din peste 70 de instituţii academice şi agenţii ale Organizaţiei Naţiunilor Unite.
