Anul 2026 se conturează ca un moment de cotitură pentru sănătate la nivel global, în care deciziile politice, constrângerile economice şi evoluţiile tehnologice rapide vor influenţa direct capacitatea sistemelor de sănătate de a răspunde nevoilor populaţiei. Experţii avertizează că deciziile luate acum vor influenţa capacitatea sistemelor de sănătate de a face faţă bolilor prevenibile, schimbărilor climatice şi deficitului de personal medical, într-un context internaţional tot mai instabil.
Schimbarea echilibrelor de putere pe plan mondial, impactul inteligenţei artificiale (AI), efectele tot mai vizibile ale schimbărilor climatice şi criza forţei de muncă din sănătate sunt identificate de experţi drept principalele provocări care vor domina agenda anului 2026. Aceste teme vor influenţa politicile publice, dezbaterile internaţionale şi direcţia investiţiilor în domeniul medical.
Unul dintre şocurile majore pentru sănătatea globală a avut loc anul trecut, când administraţia Statelor Unite a anunţat reduceri fără precedent ale finanţării pentru ajutor umanitar şi programe de sănătate şi asistenţă în ţările cu venituri mici şi medii. Ulterior, şi alte state şi-au revizuit priorităţile, limitând resursele alocate programelor internaţionale de sănătate.
Potrivit Anjei Langenbucher, director al biroului european al Fundaţiei Gates, reducerile recente de fonduri destinate sănătăţii la nivel global frânează progresele în prevenirea bolilor şi în reducerea mortalităţii şi riscă să aibă efecte pe termen lung, mai ales într-un moment în care mortalitatea infantilă începe să crească din nou, pentru prima dată în acest secol.
În acelaşi timp, experţii vorbesc despre un optimism prudent, legat de apariţia unor instrumente susţinute de AI, care pot îmbunătăţi modul în care serviciile de sănătate ajung la populaţiile cu nevoi ridicate, de dezvoltarea vaccinurilor de nouă generaţie şi de promovarea unor practici agricole adaptate la schimbările climatice, cu potenţial de a susţine pe termen lung siguranţa alimentară şi sănătatea populaţiei.
Ei subliniază că existenţa unor mecanisme stabile şi a unei finanţări previzibile ar permite Uniunii Europene (UE) să preia un rol de conducere în domeniul sănătăţii la nivel global şi să accelereze implementarea unor soluţii medicale aflate deja în dezvoltare, începând din 2026.
Fondul Global de Luptă împotriva HIV, Tuberculozei şi Malariei indică malaria drept una dintre marile provocări ale perioadei următoare. Organizaţia atrage atenţia că încetinirea progreselor în controlul malariei, alături de creşterea rezistenţei la medicamente, reflectă consecinţele subfinanţării şi ale lipsei de coordonare între prevenţie, asistenţa medicală primară şi serviciile de sănătate comunitare.
Reprezentanţii Fondului Global consideră că anul 2026 va fi marcat de decizii dificile, dar şi de şansa de a reconfigura modul în care sunt abordate politicile internaţionale de sănătate către rezultate măsurabile, printr-o mai bună coordonare a prevenţiei, asistenţei primare şi serviciilor comunitare, sub conducerea directă a statelor, pentru a proteja populaţiile vulnerabile de boli complet prevenibile.
Tehnologia, în special inteligenţa artificială, este văzută ca un motor major de schimbare în sistemele de sănătate.
Compania Philips subliniază potenţialul AI de a reduce volumul de muncă zilnic al personalului medical, prin automatizarea sarcinilor administrative şi sprijinirea proceselor medicale. Potrivit reprezentanţilor companiei, sănătatea intră într-o nouă etapă, în care AI ajută la gestionarea complexităţii sistemelor şi permite medicilor să se concentreze mai mult pe îngrijirea pacienţilor.
În Europa, biotehnologia câştigă rapid teren, iar viitorul Act european privind biotehnologia este aşteptat să devină un subiect central al dezbaterilor politice. Reprezentanţii companiei spaniole HIPRA afirmă că 2026 ar putea fi anul biotehnologiei pentru Europa, contribuind la autonomia strategică şi la competitivitatea continentului. Ei evidenţiază rolul tot mai important al biotehnologiei în securitate şi bioprotecţie, atât pentru contracararea ameninţărilor biologice, cât şi pentru reacţia rapidă la urgenţe sanitare, precum viitoarele pandemii.
Sistemele de sănătate se confruntă, în paralel, cu o presiune tot mai mare din cauza deficitului de personal, pe fondul îmbătrânirii populaţiei, creşterii cererii de servicii medicale şi deteriorării stării de sănătate mintală a profesioniştilor din sectorul medical.
Katherine de Bienassis, analist de politici de sănătate la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), a declarat pentru Eurohealth News că lipsa de personal va rămâne un subiect central al politicilor de sănătate în 2026.
Deficitul de asistente, medici de familie şi specialişti este larg răspândit în ţările OCDE, ceea ce limitează capacitatea sistemelor de sănătate şi duce la diferenţe tot mai mari în accesul pacienţilor la servicii medicale. În acest context, devine esenţial ca sistemele de sănătate să folosească mai eficient personalul, timpul şi resursele disponibile, astfel încât să poată asigura mai multe servicii medicale fără a afecta calitatea îngrijirii şi rezultatele pentru pacienţi.
Schimbările climatice adaugă un nou strat de complexitate, prin apariţia unor riscuri suplimentare pentru sănătate, de la răspândirea accelerată a bolilor transmise de ţânţari până la efectele pierderii biodiversităţii şi ale poluării asupra calităţii aerului, apei şi alimentelor, cu impact direct asupra sănătăţii populaţiei.
Génon K. Jensen, director al Health and Environment Alliance, avertizează că datele ştiinţifice indică o agravare continuă a crizei climatice, în timp ce politicile UE acordă prioritate altor domenii, lăsând pe plan secundar impactul asupra sănătăţii. Ea susţine că politicile de mediu şi cele climatice, inclusiv revizuirea legislaţiei privind substanţele chimice utilizate în industrie, agricultură şi produsele de consum, pot contribui la prevenirea bolilor şi la reducerea costurilor din sistemele de sănătate, dacă protejarea sănătăţii populaţiei devine un obiectiv explicit al strategiilor de adaptare la schimbările climatice.
Pe plan economic, sectorul farmaceutic traversează o perioadă de instabilitate, marcată de tensiuni geopolitice şi politici comerciale impredictibile.
Elizabeth Kuiper, director asociat al European Policy Centre, atrage atenţia că diferenţele foarte mari de preţ ale medicamentelor brevetate între Statele Unite şi Europa, precum şi ameninţările cu tarife vamale, obligă UE să îşi protejeze şi să îşi dezvolte propria industrie farmaceutică, prin politici care să sprijine producţia, cercetarea şi accesul la medicamente, tratând sectorul ca pe un element-cheie al competitivităţii economice.
În acelaşi timp, anul 2026 ar putea aduce în prim-plan noi teme de sănătate publică, care până acum au primit mai puţină atenţie la nivel politic şi de finanţare.
Ffion Storer-Jones, responsabil senior pentru politici publice şi activitate de promovare în domeniul sănătăţii la organizaţia internaţională Deutsche Stiftung Weltbevölkerung/DSW (Fundaţia Germană pentru Populaţia Mondială), speră că nivelul mai ridicat de conştientizare privind diferenţele de gen în sănătate, observat în 2025, să se concretizeze prin alocări bugetare dedicate şi angajamente politice ferme, care să ducă inclusiv la elaborarea unei strategii europene pentru sănătatea femeilor.
Ea avertizează însă că infecţiile cu transmitere sexuală şi rezistenţa antimicrobiană vor rămâne ameninţări transfrontaliere serioase, care nu trebuie ignorate.
Potrivit acesteia, există şi riscul ca 2026 să se transforme din nou într-un an în care probleme majore de sănătate globală sunt abordate prea târziu şi rămân subfinanţate, perpetuând un tipar în care sistemele de sănătate reacţionează doar în situaţii de urgenţă, fără investiţii susţinute în prevenţie, servicii medicale şi capacitatea sistemelor de sănătate de a asigura servicii medicale funcţionale şi accesibile pe termen lung.
