Rata globală a mortalităţii a scăzut semnificativ în ultimele decenii, dar decesele în rândul adolescenţilor şi tinerilor adulţi sunt în creştere, potrivit celui mai recent studiu Global Burden of Disease (GBD), publicat în revista The Lancet şi prezentat, la sfârşitul săptămânii, la World Health Summit, care se desfăşoară între 11 - 14 octombrie, la Berlin. Cercetarea arată că, deşi populaţia globului trăieşte mai mult, nu toţi indivizii beneficiază în mod egal de acest progres, iar bolile netransmisibile şi factorii de risc modificabili continuă să afecteze grav sănătatea populaţiei.
Cea mai amplă analiză internaţională privind sănătatea, realizată până în prezent, arată că bolile netransmisibile, precum afecţiunile cardiovasculare, accidentul vascular cerebral (AVC) şi diabetul, sunt responsabile pentru aproape două treimi din totalul morbidităţii şi mortalităţii la nivel mondial.
Cercetătorii estimează că aproape jumătate din totalul deceselor şi dizabilităţilor ar putea fi prevenite prin reducerea unor factori majori de risc, cum ar fi glicemia crescută, obezitatea şi hipertensiunea arterială.
Datele analizate de echipa de cercetători condusă de Institute for Health Metrics and Evaluation (IHME) de la Universitatea din Washington, provin din peste 310.000 de surse internaţionale şi acoperă 375 de boli şi afecţiuni, alături de 88 de factori de risc, pentru 204 ţări şi teritorii, în perioada 1990–2023.
Evaluările privind starea de sănătate a populaţiei la nivel global sunt prezentate în trei analize de sinteză revizuite de experţi, şi analizează domenii esenţiale ale studiului GBD, respectiv structura populaţiei, principalele cauze de deces şi impactul bolilor, al accidentelor şi al factorilor de risc asupra vieţii şi sănătăţii populaţiei.
Potrivit studiului, rata standardizată a mortalităţii la nivelul populaţiei globale a scăzut cu 67% din 1950 până în 2023, iar speranţa de viaţă a revenit la nivelurile de dinainte de pandemie: 76,3 ani pentru femei şi 71,5 ani pentru bărbaţi. Totuşi, diferenţele geografice rămân mari - de la o speranţă de viaţă de peste 83 de ani în regiunile cu venituri ridicate la doar 62 de ani în Africa sub-sahariană.
În contrast cu această evoluţie pozitivă, numărul de decese în rândul tinerilor între 20 şi 39 de ani a crescut în America de Nord, cauzat în principal de sinucideri, supradoze şi consum excesiv de alcool.
În acelaşi timp, decesele copiilor sub cinci ani au scăzut cu 68% în Asia de Est datorită îmbunătăţirii nutriţiei, vaccinării şi serviciilor medicale. Noile modele de calcul arată însă că mortalitatea infantilă şi juvenilă din Africa sub-sahariană a fost mult mai mare decât se credea anterior, mai ales din cauza infecţiilor respiratorii, tuberculozei şi traumelor accidentale.
La nivel global, principalele cauze de deces s-au schimbat considerabil. Dacă în 2021 boala Covid-19 era cea mai frecventă cauză de mortalitate, în 2023 aceasta a coborât pe locul 20, fiind depăşită de bolile de inimă ischemice şi AVC.
În ultimii 30 de ani au scăzut decesele provocate de boli infecţioase precum tuberculoza, rujeola, sau sindromul diareic, dar au crescut cele asociate cu diabetul, bolile renale, Alzheimer şi HIV/SIDA.
Media vârstei la deces la nivelul populaţiei globale a crescut de la 46 de ani în 1990 la aproape 63 în 2023, însă disparităţile regionale sunt marcante: femeile din ţările bogate trăiesc în medie 80,5 ani, în timp ce femeile din Africa sub-sahariană abia depăşesc 37 de ani.
Studiul arată că 88 de factori de risc modificabili contribuie la aproape jumătate din povara totală a bolilor. Cei mai importanţi sunt hipertensiunea arterială, poluarea cu particule fine, fumatul, glicemia crescută, greutatea scăzută la naştere, obezitatea, colesterolul LDL (colesterolul „rău") ridicat, disfuncţiile renale, malnutriţia infantilă şi expunerea la plumb. Poluarea cu plumb, deşi a fost redusă prin eliminarea din carburanţi, rămâne o problemă în unele regiuni, fiind asociată direct cu bolile cardiovasculare.
În privinţa bolilor mintale, studiul arată o creştere cu 63% a tulburărilor de anxietate şi cu 26% a depresiei. Abuzul sexual şi violenţa domestică sunt menţionate ca factori prevenibili ai acestor afecţiuni. În rândul copiilor sub cinci ani, principalii factori de risc rămân malnutriţia, poluarea aerului şi lipsa accesului la apă curată şi igienă.
La copiii sub 5 ani, principalii factori de risc în 2023 au fost malnutriţia infantilă şi maternă, poluarea cu particule fine şi lipsa accesului sigur la apă potabilă, salubritate şi igienă (WaSH). În rândul copiilor şi adolescenţilor cu vârste între 5 şi 14 ani, deficitul de fier a fost principalul factor de risc, urmat de cei asociaţi cu lipsa condiţiilor sigure de igienă şi de malnutriţia maternă şi infantilă. Pentru grupa de vârstă 15–49 de ani, cei mai importanţi factori de risc au fost contactele sexuale neprotejate şi accidentele survenite la locul de muncă, urmate de un indice de masă corporală ridicat (IMC), hipertensiune arterială şi fumat. În cazul persoanelor între 50 şi 69 de ani, principalul factor de risc a fost tensiunea arterială crescută, urmat de fumat, glicemie mare, obezitate, colesterol LDL ridicat şi disfuncţii renale.
Studiul GBD 2023 avertizează asupra unei nevoi urgente de extindere a priorităţilor de sănătate publică, dincolo de reducerea mortalităţii infantile, pentru a include adolescenţii şi persoanele adulte mai tinere, în special în regiunile cu mortalitate ridicată şi resurse limitate.
Autorii avertizează că reducerea finanţărilor internaţionale în domeniul sănătăţii ameninţă progresele obţinute şi ar putea accentua diferenţele existente între ţări.
„Decenii de eforturi pentru reducerea diferenţelor în regiunile cu venituri mici, unde inechităţile în sănătate persistă, sunt acum în pericol de a fi pierdute din cauza reducerii recente a ajutorului internaţional. Aceste ţări depind de finanţarea globală pentru servicii medicale primare vitale, medicamente şi vaccinuri. Fără acest sprijin, decalajul va continua, inevitabil, să se adâncească”, a declarat prof. Emmanuela Gakidou, autorul principal al studiului.
Studiul Global Burden of Disease 2023 a fost realizat de IHME şi GBD Collaborator Network, care cuprinde 16.500 de cercetători, şi publicat duminică în revista The Lancet.
