Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces în Uniunea Europeană (UE), cu 1,7 milioane de decese pe an. Un nou raport arată că 62 de milioane de europeni trăiesc cu boli cardiovasculare.
Bolile cardiovasculare continuă să fie una dintre cele mai mari presiuni asupra sănătăţii publice în UE, atât prin numărul mare de decese, cât şi prin impactul asupra vieţii de zi cu zi şi asupra economiei. Un raport european arată dimensiunea problemei şi diferenţele importante dintre ţări, în timp ce la nivelul Uniunii Europene se pregătesc iniţiative comune pentru a reduce această povară.
Un nou raport european avertizează asupra poverii bolilor cardiovasculare, care reprezintă principala cauză de deces în ultimii douăzeci de ani şi sunt responsabile, în prezent, pentru o treime din toate decesele în fiecare an.
Bolile cardiovasculare (BCV) sunt, de asemenea, principala cauză de deces şi dizabilitate în UE, cu aproximativ 1,7 milioane de decese anual şi 62 de milioane de persoane afectate, potrivit unui raport al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD).
Prin boală cardiovasculară se înţeleg afecţiuni ale inimii şi vaselor de sânge, precum infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral (AVC) şi insuficienţa cardiacă.
În ultimele cinci decenii, speranţa de viaţă a crescut semnificativ în ţările europene, în mare parte datorită progreselor în prevenirea şi tratarea bolilor cardiovasculare şi a factorilor lor de risc, însă aceste afecţiuni rămân principala cauză de deces.
În majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană, rata mortalităţii prin boli ale aparatului circulator este cu aproximativ 26–60% mai mare la bărbaţi decât la femei.
Raportul arată că bolile cardiovasculare pot avea cauze multiple, de obicei încadrate în factori de risc nemodificabili şi modificabili.
Factorii nemodificabili, precum sexul, vârsta, istoricul familial şi etnia sau rasa, sunt caracteristici individuale inerente care pot creşte riscul de a dezvolta o afecţiune cardiovasculară. Factorii modificabili includ elemente clinice, metabolice, de stil de viaţă, comportamentale şi de mediu.
La nivel global, 83% dintre decesele prin boli cardiovasculare în 2021 au fost atribuite factorilor de risc modificabili, iar în UE proporţia a fost de 76%.
Factorii de risc metabolici reprezintă grupul predominant, fiind asociaţi cu aproximativ 70% dintre decesele prin boli cardiovasculare la nivel global şi 68% în UE; aici sunt incluse hipertensiunea arterială, glicemia crescută şi colesterolul.
Riscurile comportamentale, precum fumatul, alimentaţia nesănătoasă şi consumul nociv de alcool, constituie al doilea grup ca pondere, fiind asociate cu aproximativ 42% dintre decesele prin boli cardiovasculare la nivel global şi 37% în UE.
Dincolo de mortalitate, bolile cardiovasculare afectează şi calitatea vieţii.
Datele arată că, pe toate dimensiunile evaluate - starea de bine, funcţionarea socială, sănătatea fizică şi sănătatea mintală -, persoanele cu boli cardiovasculare raportează rezultate semnificativ mai slabe decât cele fără astfel de afecţiuni.
Persoanele care au avut sau trăiesc cu o boală cardiovasculară se confruntă frecvent cu limitări fizice, din cauza oboselii şi a senzaţiei de lipsă de aer, ceea ce le reduce capacitatea de mişcare. Ele raportează şi niveluri mai ridicate de anxietate şi teama de evenimente cardiace recurente, precum şi dificultăţi de adaptare la schimbările de stil de viaţă şi la regimurile de medicaţie pe termen lung.
Raportul OECD evidenţiază şi diferenţe între ţările europene: deşi bolile cardiovasculare reprezintă o povară în întreaga Europă, nu toate statele sunt afectate în aceeaşi măsură.
Între 2012 şi 2022, mortalitatea prin boli ale aparatului circulator a scăzut în fiecare stat membru al UE, cu un declin mediu de 20% în rândul bărbaţilor şi de 22% în rândul femeilor.
În 2022, ţări precum Franţa, Danemarca şi Spania au raportat rate sub 220 de decese la 100.000 de locuitori, în timp ce Bulgaria, România şi Letonia au depăşit 800 de decese la 100.000 de locuitori.
Raportul indică faptul că ţările din Europa Centrală şi de Est au o prevalenţă mai mare a factorilor de risc modificabili, precum fumatul, obezitatea, consumul nociv de alcool şi inactivitatea fizică.
Ratele obezităţii variază de la 7% în Italia la peste 20% în ţări precum Lituania, Finlanda, Estonia, Ungaria, Letonia şi Malta.
În 2023, proporţia persoanelor care fumează zilnic a variat de la 23% sau mai mult în ţări precum Bulgaria, Grecia, Ungaria şi Franţa, până la sub 12% în Danemarca, Finlanda şi Suedia.
Consumul de fructe a fost cel mai scăzut în Bulgaria, Letonia, Lituania şi România.
Potrivit raportului, povara bolilor cardiovasculare nu se limitează la efectele asupra sănătăţii: acestea reprezintă de mult timp un contributor major la cheltuielile de sănătate şi la pierderile economice din UE, OECD descriind situaţia drept „nu doar o criză de sănătate, ci şi o provocare societală şi economică majoră”.
Cea mai recentă analiză estimează povara economică totală a bolilor cardiovasculare în UE la 282 de miliarde de euro anual, echivalentul a aproximativ 2% din produsul intern brut al regiunii, în creştere faţă de 169 de miliarde de euro în 2003.
Această creştere este determinată nu doar de cheltuielile directe din sistemul de sănătate, ci şi de creşterea pierderilor de productivitate şi a nevoilor de îngrijire oferită de familie sau apropiaţi, ceea ce, potrivit OECD, subliniază urgenţa unor strategii eficiente de prevenţie şi de management pe termen lung.
În acest context, Comisia Europeană urmează să prezinte marţi primul plan la nivelul întregii Uniuni Europene pentru abordarea bolilor cardiovasculare.
Aşa-numitul „Safe Hearts Plan” îşi propune să ofere un cadru cuprinzător de politici de sănătate pentru a sprijini statele membre şi actorii implicaţi în îmbunătăţirea sănătăţii cardiovasculare, o direcţie recomandată şi în raportul OECD, care menţionează „nevoia evidenţiată de acţiuni mai puternice şi coordonate la nivelul UE”, inclusiv pentru a răspunde creşterii prevalenţei bolilor cardiovasculare asociate unor factori precum îmbătrânirea populaţiei.
