Specialiştii solicită de mult timp extinderea programului de screening neonatal din România, care în prezent include doar trei afecţiuni, faţă de peste 20 în statele din regiune. Ministrul Sănătăţii a anunţat extinderea semnificativă a screeningului neonatal din 2026: nou-născuţii vor fi testaţi în maternităţi pentru 18 biomarkeri, faţă de doar 3 în prezent. Măsura va permite depistarea timpurie a unor boli genetice şi metabolice care pot fi tratate înainte să provoace dizabilităţi, un pas important pentru sănătatea copiilor din România.
România se pregăteşte pentru o extindere majoră a programului de screening în rândul nou-născuţilor, astfel încât bebeluşii să poată fi diagnosticaţi mai devreme cu afecţiuni genetice sau metabolice care, tratate la timp, nu evoluează şi nu produc dizabilităţi.
Miercuri seara, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a anunţat că, începând din 2026, testarea efectuată în maternităţi va fi extinsă de la trei la 18 biomarkeri, în cadrul unui nou program naţional de screening neonatal finanţat de minister, informează News.ro.
Acest tip de screening presupune prelevarea unei mici probe de sânge de la nou-născut, imediat după naştere, pentru identificarea precoce a unor boli genetice sau metabolice care pot fi prevenite sau controlate eficient dacă sunt depistate la timp.
Extinderea programului este necesară pentru a alinia România la practicile actuale din domeniul sănătăţii publice, subliniind că lipsa de viziune a împiedicat implementarea unui screening mai amplu până acum.
România are unul dintre cele mai limitate programe de screening neonatal din Europa – doar 3 boli rare sunt testate (fenilcetonurie, hipotiroidism congenital şi fibroza chistică), comparativ cu 29 boli rare în Polonia, 27 în Ungaria, 26 în Slovacia şi 21 în Ucraina.
Screeningul neonatal reprezintă o intervenţie esenţială pentru descoperirea timpurie a unor boli ereditare sau tulburări metabolice care pot fi stabilizate prin tratament precoce, prevenind instalarea dizabilităţilor şi permiţând dezvoltarea normală a copilului.
Extinderea testării la 18 biomarkeri va creşte semnificativ numărul afecţiunilor care pot fi identificate în primele zile de viaţă, îmbunătăţind prognosticul pe termen lung al copiilor diagnosticaţi.
