Criza tăcută din spitalele Europei: epuizarea şi depresia afectează grav sănătatea mintală a personalului medical, sugerează un nou raport al Biroul Regional al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru Europa. Lansat vineri, de Ziua Mondială a Sănătăţii Mintale (WorldMentalHealthDay), rezultatele studiului prezintă o realitate îngrijorătoare: dificultăţile de sănătate mintală ale medicilor şi asistenţilor reprezintă un semnal de avertizare pentru viitorul sistemelor de sănătate.
În Europa, depresia, anxietatea şi epuizarea profesională afectează profund medicii şi asistenţii medicali, arată un raport al OMS, publicat vineri, care avertizează asupra unei crize a sănătăţii mintale în sistemele medicale europene.
Un studiu, realizat pe peste 90.000 de profesionişti din sănătate din Uniunea Europeană, Islanda şi Norvegia, arată că unul din trei medici şi asistenţi este deprimat, iar unul din zece a avut gânduri suicidare pasive în ultimul an - semnalând un risc crescut de comportamente suicidare. Sondajul a fost desfăşurat între octombrie 2024 şi aprilie 2025 în toate cele 29 de ţări.
OMS consideră această situaţie „o povară inacceptabilă asupra celor care ne îngrijesc sănătatea”.
Condiţiile dificile de muncă reprezintă o cauză majoră a acestei crize.
Unul din trei angajaţi din sistemul sanitar a raportat hărţuire sau ameninţări cu violenţa la locul de muncă, iar 10% au declarat că au fost victime ale violenţei fizice sau ale hărţuirii sexuale.
În acelaşi timp, un sfert dintre medici lucrează peste 50 de ore pe săptămână, iar mulţi sunt angajaţi cu contracte temporare - 32% dintre medici şi 25% dintre asistenţii medicali -, ceea ce amplifică nesiguranţa profesională şi stresul.
Raportul evidenţiază că expunerea la violenţă, programul prelungit şi munca în ture cresc probabilitatea apariţiei depresiei, anxietăţii şi gândurilor suicidare.
Consecinţele se resimt nu doar asupra lucrătorilor din sănătate, ci şi asupra pacienţilor.
Între 11% şi 34% dintre cadrele medicale iau în calcul să îşi părăsească locul de muncă, într-un context în care Europa se confruntă deja cu un deficit estimat la 940.000 de lucrători în sănătate până în 2030.
Absenţele de la muncă provocate de problemele de sănătate mintală şi valul de demisii amplifică presiunea asupra sistemelor medicale, generând întârzieri în acordarea îngrijirii şi afectând calitatea serviciilor medicale.
„Suntem epuizaţi fizic şi psihic, iar acest lucru, din păcate, poate duce la erori medicale”, a declarat Mélanie Debarreix, din Franţa, medic rezident în radiologie, citată în raport.
Ea a menţionat date naţionale conform cărora 66% dintre studenţii la medicină au avut un episod depresiv, iar 21% au avut gânduri suicidare în ultimul an, de trei ori mai mult decât populaţia generală.
Directorul OMS pentru Europa, dr. Hans Henri Kluge, a cerut guvernelor şi instituţiilor medicale să adopte politici ferme împotriva violenţei la locul de muncă, să regândească organizarea turelor şi orelor suplimentare pentru a „pune capăt culturii muncii până la epuizare” şi să asigure accesul real la servicii de sprijin psihologic.
„Criza de sănătate mintală din rândul personalului medical este, în esenţă, o criză de securitate sanitară. Având în vedere că, până în 2030, Europa riscă să se confrunte cu un deficit de aproape un milion de cadre medicale, nu ne putem permite să-i pierdem pe cei care ne îngrijesc din cauza epuizării, disperării sau violenţei”, a avertizat Kluge.
Raportul OMS trage un semnal de alarmă pentru toate statele europene privind urgenţa protejării sănătăţii mintale a celor din prima linie a sistemului medical.
