Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) a transmis o reacţie la ultimele date oficiale, care arată că taxa clawback a ajuns la 27,65% în ultimul trimestru din 2019, solicitând autorităţilor "luarea unei decizii responsabile şi în regim de urgenţă cu privire la bugetul de medicamente, care să acopere întregul an 2020".
Joi, 360medical.ro a prezentat, în exclusivitate, informaţia că nivelul taxei clawback impuse producătorilor de medicamente a fost calculată la nivelul de 27,65% pentru ultimul trimestru al anului trecut de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), în creştere faţă de nivelul din trimestrul anterior (când a fost de 26,49%).
"Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) face apel pentru luarea unei decizii responsabile şi în regim de urgenţă cu privire la bugetul de medicamente, care să acopere întregul an 2020. În caz contrar, se estimează că taxa clawback va ajunge la o valoare de peste 32% în acest an, agravând limitarea accesului pacienţilor la medicamente", a precizat asociaţia, într-un comunicat remis 360medical.ro.
ARPIM consideră că, spre deosebire de alte taxe aplicabile în România, aceasta este o taxă pe cifra de afaceri, "complet lipsită de predictibilitate şi transparenţă", în condiţiile în care valoarea sa oscilează semnificativ de-a lungul timpului.
Mai mult, nicio altă industrie din România nu este supusă unei impozitări similare.
"Bugetul sănătăţii, incluzând şi bugetul alocat medicamentelor, trebuie privit ca o investiţie, mai ales dacă luăm în calcul valoarea pe care medicamentele o aduc pe termen lung pacienţilor, sistemului de sănătate, societăţii. Indiferent de situaţia politică actuală cu care ne confruntăm, o decizie necesară şi urgentă pentru pacienţi este creşterea pentru 2020 a bugetului pentru medicamente, o măsură anunţată şi promisă de Guvernele din ultimii ani", a declarat preşedintele ARPIM, Alina Culcea.
"În acelaşi timp, Guvernul Orban şi-a asumat public ca obiectiv prioritar îmbunătăţirea accesului pacienţilor români la medicamente de ultimă generaţie, la standarde europene. Finanţarea insuficientă afectează considerabil acest deziderat", a completat reprezentantul asociaţiei.
ARPIM este gata să ofere sprijin în identificarea rapidă a unor soluţii, printre care se numără plafonarea taxei clawback pe diferite niveluri şi semnarea unui memorandum de colaborare cu autorităţile relevante, acţiune iniţiată la finalul anului 2019.
"Avem încredere că discuţiile şi consultările pornite deja în cadrul grupului de lucru interministerial pentru taxa clawback vor genera rapid soluţii concrete, în beneficiul pacienţilor. Cu toate acestea, fără o creştere a bugetului alocat medicamentelor, conform nevoilor de tratament ale pacienţilor români, orice soluţie privind o nouă formulă de calcul a taxei nu va face decât să adâncească actuala criză a medicamentelor", a declarat directorul executiv al ARPIM, Dan Zaharescu.
Potrivit asociaţiei, combinaţia dintre o taxă clawback în creştere şi reglementările privind cel mai mic preţ european la medicamente în România a generat retragerea de pe piaţa locală a peste 2.500 de medicamente în ultimii 4 ani.
Astfel, începând din 2015, aproape 20% din totalul medicamentelor originale au fost retrase de pe piaţă, ceea ce reprezintă dublul numărului de medicamente noi rambursate în România în ultimii 10 ani.
