Progresele în bioinginerie ar putea ajuta la vindecarea leziunilor inimii survenite în urma unui infarct miocardic major. Mai precis, ţesutul obţinut prin bioingineria celulelor stem ar putea repara leziunile cordului.
Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces la nivel mondial. În Australia, aceasta este responsabilă pentru aproximativ unul din patru decese, răpind o viaţă la fiecare 12 minute.
O nouă tehnologie care utilizează aşa-numiţi „plasturi" bioimprimaţi pentru a repara ţesutul cardiac deteriorat s-a dovedit a fi sigură şi rentabilă pentru pacienţi, spun cercetătorii în urma unui recent studiu care va fi publicat luna viitoare, în revista Bioprinting.
Cercetătorii de la universitatea de tehnologie din Sydney (UTS), Australia, au arătat că pot ajuta în mod sigur şi eficient recuperarea pacienţilor în urma leziunilor cauzate de un infarct miocardic major, cu ajutorul unor plasturi de ţesut cardiac obţinuţi prin tehnologia de bioimprimare 3D.
Noua tehnologie creează materialul utilizat la bioimprimare, aşa-numita „cerneală-bio", din celulele stem ale pacientului.
Această „cerneală-bio" este apoi folosită pentru a imprima în 3D ţesuturi cardiace necesare la repararea zonele de ţesut mort cauzate de un infarct.
„Datorită studiului nostru, înţelegem mai bine modul în care funcţionează în organism ţesuturile cardiace modificate cu ajutorul bioingineriei după ce sunt transplantate la pacient", a declarat dr. Carmine Gentile, şeful grupului de regenerare cardiovasculară de la UTS.
Potrivit acestuia, studiul a demonstrat că plasturii 3D s-au dovedit a fi cel mai robust tratament pentru insuficienţa cardiacă comparativ cu plasturii generaţi cu alte abordări, care fie nu au indus nicio îmbunătăţire, fie îmbunătăţirea a fost inconsistentă.
„Aceşti plasturi realizaţi din celulele stem ale pacientului promit să fie mai siguri, mai consecvenţi şi mai eficienţi din punct de vedere al costurilor pentru pacient", a precizat dr. Carmine Gentile.
Insuficienţa cardiacă este o complicaţie frecventă a bolilor de inimă, alimentarea insuficientă cu sânge ducând la moartea ţesutului cardiac într-o zonă afectată. Ca urmare, poate fi necesară o terapie medicamentoasă pe tot parcursul vieţii, iar insuficienţa cardiacă în stadiu terminal înseamnă că unii pacienţi se înscriu pe lista de aşteptare pentru un transplant de inimă.
„Întrucât această tehnologie le va permite pacienţilor să-şi folosească propriile celule stem pentru a crea 'plasturii' cardiaci, nu numai că ar putea reduce în mod dramatic trauma şi costul unui transplant de inimă, dar s-ar putea evita şi obstacole precum respingerea ţesuturilor donatorului de către organism", a mai menţionat dr. Gentile.
Înainte de începerea testelor clinice, sunt în curs de desfăşurare alte teste pentru a determina efectele pe termen lung ale acestei tehnologii.
„Suntem entuziasmaţi de potenţialul acestei tehnologii de a ajuta sutele de mii de persoane afectate de insuficienţă cardiacă în fiecare an", a declarat Nicci Dent, CEO al Heart Research Australia.
(Foto: Noua tehnologie creează „cerneală-bio" personalizată, folosită pentru a imprima în 3D ţesut cardiac pentru a repara zonele de ţesut mort cauzate de un infarct miocardic. Credit: Leo Herson)
