Nu dormiţi suficient? Celulele vasculare ar putea fi cauza, susţine un studiu

Nu dormiţi suficient? Celulele vasculare ar putea fi cauza, susţine un studiu

Vă treziţi la aceeaşi oră în fiecare dimineaţă chiar dacă vă culcaţi târziu, după miezul nopţii, şi astfel nu dormiţi suficient? Mulţi americani - aproximativ o treime - se află în aceeaşi situaţie şi obişnuiesc să doarmă doar cinci-şase ore de somn în loc de cele şapte-opt ore recomandate.

Chiar şi un deficit de somn cronic uşor, spun specialiştii, poate creşte riscul de a dezvolta boli de inimă mai târziu în viaţă. Sondaje efectuate pe mii de persoane au constatat că persoanele care raportează un uşor deficit de somn, dar cronic, au mai multe boli de inimă mai târziu în viaţă decât persoanele care au un somn adecvat.

Un nou studiu, publicat recent în revista Scientific Reports, realizat pe femei de Centrul medical al universităţii americane Columbia, arată acum ce se întâmplă în organism în timpul unui deficit de somn cronic uşor.

După doar şase săptămâni de somn redus, a constatat studiul, celulele care căptuşesc vasele de sânge sunt inundate de oxidanţi dăunători.

Şi, spre deosebire de celulele bine odihnite, celulele afectate de restricţia de somn nu reuşesc să activeze răspunsuri antioxidante pentru a elimina moleculele distructive.

Rezultatul: celule care sunt inflamate şi disfuncţionale, reprezentând un pas timpuriu în dezvoltarea bolilor cardiovasculare.

„Constatările sunt printre primele dovezi directe care arată că un deficit cronic uşor de somn cauzează boli de inimă", spune conducătorul studiului, dr. Sanja Jelic, directorul Centrului pentru Medicina Somnului de la Columbia şi profesor de medicină în cadrul diviziei de medicină pulmonară, alergologie şi îngrijire de urgenţă din cadrul Colegiul Vagelos al Universităţii Columbia.

Studiile anterioare nu au examinat deficitele cronice de somn

„Până acum am văzut asocieri între somn şi sănătatea inimii doar în studiile epidemiologice, dar aceste studii ar putea fi afectate de mulţi factori de confuzie care nu pot fi identificaţi şi ajustaţi. Doar studiile controlate randomizate pot determina dacă această legătură este reală şi ce modificări din organism cauzate de somnul scurt ar putea creşte bolile de inimă", a explicat dr. Jelic.

Studiile privind somnul uman au examinat efectele fiziologice ale câtorva nopţi de privare profundă de somn.

Dar, potrivit specialiştilor, nu aşa se comportă oamenii noapte de noapte. Cei mai mulţi se trezesc cam la aceeaşi oră în fiecare zi, şi au tendinţa de a-şi amâna ora de culcare cu una sau două ore.

Studiul şi-a propus să imite acest comportament, care este cel mai frecvent model de somn observat la adulţi.

Cercetătorii au examinat aproape 1.000 de femei din Washington Heights pentru studiu, înscriind 35 de femei sănătoase care dorm în mod normal şapte până la opt ore în fiecare noapte şi care au putut finaliza studiul de 12 săptămâni.

Timp de şase săptămâni, femeile au dormit conform rutinei lor obişnuite; în celelalte şase săptămâni, ele s-au culcat cu 1,5 ore mai târziu decât de obicei. Somnul fiecărei participante a fost verificat cu ajutorul unor dispozitive de urmărire a somnului purtate la încheietura mâinii.

Concluzie: Mergeţi la culcare!

„Multe probleme ar putea fi rezolvate dacă oamenii ar dormi cel puţin şapte-opt ore pe noapte", spune dr. Jelic.

Potrivit medicului, chiar şi tinerii sănătoşi îşi agravează riscul cardiovascular, dacă dorm mai puţin de atât.

Studii epidemiologice recente sugerează că orele de culcare inconsecvente pot creşte riscul de boli de inimă.

Echipa condusă de dr. Jelic va realiza în contunuare un studiu pentru a vedea dacă variabilitatea orelor de culcare are acelaşi impact asupra celulelor vasculare ca şi un somn scurt cronic, dar regulat.

Foto articol: Somn adecvat vs. somn insuficient. Cercetătorii au descoperit că absenţa răspunsului antioxidant în cazul celulelor private de somn se datorează unui factor celular, NRF2, care rămâne blocat în citoplasmă. Atunci când oxidanţii dăunători se acumulează în celule, NRF2 se mută de obicei în nucleu (albastru) pentru a activa răspunsul antioxidant. După o restricţie cronică a somnului (imaginea din dreapta), proteina Cullin3 reţine NRF2 (galben) în citoplasmă. Credit: Centrul Medical Irving al Universităţii Columbia

viewscnt