Multe femei din Uniunea Europeană (UE) percep un tratament preferenţial din partea personalului medical în cazul bărbaţilor, conform unui raport al Institutului European pentru Egalitatea de Gen (EIGE), publicat marţi. Raportul semnalează că şi România se numără printre statele în care egalitatea de gen în sănătate a evoluat nefavorabil în ultimii ani, în contextul presiunilor asupra sistemului medical, accentuate de crize recente, precum pandemia de Covid-19, care a suprasolicitat serviciile medicale şi a întârziat accesul la îngrijire, dar şi efectele schimbărilor climatice şi ale războiului din Ucraina, care au amplificat vulnerabilităţile sociale şi nevoile medicale ale populaţiilor deja dezavantajate.
Cercetătorii au analizat modul în care genul influenţează accesul la îngrijire şi experienţa pacienţilor în contact cu serviciile medicale, şi felul în care aceştia percep că sunt şi trataţi în cadrul sistemelor de sănătate.
Potrivit raportului EIGE, în pofida îmbunătăţirilor semnificative ale speranţei de viaţă şi ale stării generale de sănătate, UE continuă să se confrunte cu disparităţi profunde în sănătate influenţate de gen.
Femeile, în special, suportă o povară mai mare a stării de sănătate precare, în special în ceea ce priveşte sănătatea mintală, comparativ cu bărbaţii. Aceste diferenţe sunt amplificate de crize externe precum pandemia de Covid-19, schimbările climatice şi războiul aflat în desfăşurare în Ucraina, care afectează disproporţionat populaţiile vulnerabile.
În UE, diferenţele de gen continuă să influenţeze modul în care populaţia se raportează la serviciile medicale şi experienţa acestora în contact cu sistemul de sănătate, arată noua analiză.
Astfel, una din patru femei din UE crede că bărbaţii primesc tratament preferenţial de la personalul medical. Femeile sunt mai predispuse decât bărbaţii să caute ajutor medical atunci când se simt rău, însă multe dintre ele cred că au parte de o atenţie medicală mai redusă, potrivit noului raport.
Analiza arată că femeile din Europa trăiesc mai mult decât bărbaţii, şi deşi acestea îşi asumă mai puţine riscuri, precum fumatul sau consumul excesiv de alcool, durata de viaţă trăită cu o stare bună de sănătate este mai mică decât la bărbaţi.
Totodată, femeile merg mai des la medic, dar adesea au impresia că problemele lor de sănătate sunt minimizate în comparaţie cu cele ale bărbaţilor, conform raportului.
„Pentru problemele de sănătate ale femeilor sau afecţiunile de care suferă în mod special, multe simt că aceste aspecte sunt neglijate şi că au mai multe şanse să se confrunte cu discriminare bazată pe gen atunci când accesează servicii de sănătate”, a declarat Blandine Mollard, cercetătoare la EIGE, care a prezentat rezultatele raportului.
Indicele anual al egalităţii de gen arată că 22% dintre femei consideră că bărbaţii beneficiază de tratament preferenţial din partea personalului medical.
Percepţia este şi mai pronunţată în rândul tinerilor: 28% dintre adolescente şi tinere cu vârste între 15 şi 24 de ani cred că bărbaţii sunt trataţi mai bine, faţă de doar 16% dintre adolescenţi şi tinerii din aceeaşi grupă de vârstă care au aceeaşi opinie.
Potrivit EIGE, această tendinţă ar putea indica faptul că femeile tinere sunt tot mai conştiente de prejudecăţile de gen din îngrijirile medicale sau se confruntă direct cu acestea.
Germania, Croaţia şi Suedia raportează cele mai ridicate niveluri de scepticism.
În Suedia, aproape jumătate dintre femei (46%) şi aproape o treime dintre bărbaţi (30%) cred că bărbaţii sunt trataţi mai bine de personalul medical.
La polul opus, Malta are cea mai puternică percepţie de egalitate: aproximativ 85% dintre respondenţi au spus că femeile şi bărbaţii primesc acelaşi nivel de îngrijire privind sănătatea.
EIGE avertizează că stereotipurile de gen din sistemul medical pot duce la efecte nocive reale. Atunci când personalul medical, conştient sau nu, reproduce prejudecăţi legate de gen, pot apărea evaluări de sănătate dezechilibrate şi diagnostice greşite bazate pe presupuneri părtinitoare, nu pe simptomele şi nevoile individuale ale pacienţilor.
Deşi domeniul sănătăţii are, dintre cele şase capitole ale Indicelui egalităţii de gen, scorul cel mai apropiat de egalitate (alături de alte domenii evaluate separat: muncă, bani, educaţie/cunoaştere, utilizarea timpului şi reprezentarea în poziţii de putere), progresele au încetinit din 2020.
EIGE urmăreşte indicatori precum starea de sănătate percepută, speranţa de viaţă şi obiceiurile nesănătoase, precum fumatul şi consumul de alcool, pentru a analiza diferenţele de gen în UE.
Majoritatea ţărilor au obţinut scoruri de peste 80 din 100, însă media europeană aproape că nu s-a modificat din 2015 şi a rămas neschimbată faţă de 2020.
Unele state au înregistrat chiar regres, Malta, Croaţia şi România având cele mai mari scăderi ale indicelui egalităţii de gen în sănătate.
Raportul sugerează că aceste regresii se datorează impactului diferit în funcţie de gen al crizelor sanitare recente, inclusiv al pandemiei de Covid-19, pe fondul inegalităţilor persistente în accesul la îngrijiri medicale şi al presiunii tot mai mari asupra sistemelor naţionale de sănătate.
