Un nou studiu arată că mai puţin de 15% din intervenţiile chirurgicale pentru hernii inghinale sunt realizate laparoscopic în spitalele publice din România, comparativ cu aproape 55% în cele private, motivul principal fiind costul decontat de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), similar cu cel al abordului chirurgical clasic.
Datele sunt prezentate în studiul "Analiza performanţei economice şi operaţionale în sistemul de sănătate", realizat de Academia de Studii Economice (ASE) împreună cu reţeaua privată de sănătate “Regina Maria”, lansat miercuri.
Studiul cuprinde o analiză retrospectivă a tratamentului herniei inghinale în România în perioada 2019-2023, inclusiv compararea spitalelor publice şi private şi evoluţia abordului minim invaziv.
“În spitalele private, abordul laparoscopic este utilizat într-o proporţie mult mai mare, reprezentând 54,7% din totalul intervenţiilor pentru hernii inghinale, comparativ cu doar 14,6% în spitalele publice. Această diferenţă semnificativă poate fi explicată printr-un acces mai facil la echipamente specifice, dar şi printr-o organizare mai eficientă care permite optimizarea resurselor pentru chirurgia minim invazivă”, se arată în studiu.
De asemenea, pacienţii care aleg sectorul privat sunt, în general, mai bine informaţi şi dispuşi să opteze pentru metode moderne de tratament, arată autorii cercetării.
“În schimb, în spitalele publice, laparoscopia avansează lent, cu o creştere graduală în ultimii cinci ani, dar fără a atinge nivelurile observate în alte ţări europene”, menţionează documentul.
Unul dintre aspectele importante evidenţiate de acest studiu este lipsa de stimulare financiară a chirurgiei minim invazive de către CNAS.
Astfel, decontul mediu pentru o intervenţie laparoscopică este aproape identic cu cel pentru abordul clasic (2.861 lei pentru intervenţie laparoscopică, 2.514 lei cura chirurgicală, în sistemul public), în ciuda faptului că laparoscopia implică costuri mai mari pentru spitale, atât prin necesitatea echipamentelor specializate, cât şi prin utilizarea unor consumabile specifice.
“Această realitate face ca spitalele publice să nu fie încurajate să adopte chirurgia minim invazivă pe scară largă, chiar dacă aceasta aduce beneficii clare pentru pacienţi”, menţionează autorii studiului.
“În contextul în care CNAS alocă fonduri considerabile pentru programe naţionale de tratamente medicamentoase, dar nu face nicio diferenţiere între chirurgia clasică şi cea laparoscopică, este evident că sistemul actual de finanţare nu sprijină suficient dezvoltarea chirurgiei minim invazive”, mai arată documentul.
Potrivit studiului, în alte ţări cu sisteme DRG (Diagnosis-Related Groups, sistem al grupelor de diagnostice) similare, valorile relative sunt ajustate periodic pentru a reflecta progresul tehnologic şi complexitatea reală a procedurilor.
În schimb, în România aceste liste nu au fost actualizate de peste 15 de ani, ceea ce înseamnă că multe proceduri chirurgicale minim-invazive nici măcar nu sunt recunoscute corespunzător din punct de vedere al finanţării.
“În ciuda subfinanţării şi a lipsei unui sprijin real din partea CNAS pentru chirurgia minim invazivă, faptul că România a ajuns la un procent de peste 17% din totalul herniilor operate laparoscopic în 2023 este un progres remarcabil”, consideră autorii studiului.
Astfel, nivelul din România este relativ apropiat de cel din Anglia (23%) şi mult peste cel raportat în Spania (5,3%) sau Italia (5,3%). Totuşi, există încă un decalaj considerabil faţă de SUA (38%) sau Germania (63,8%), unde laparoscopia este utilizată pe scară mai largă datorită unei politici de finanţare mult mai bine adaptate la realităţile chirurgiei moderne, menţionează documentul.
“Pentru ca pacienţii din România să beneficieze de avantajele chirurgie minim invazive, este esenţial ca INMSS să implementeze o actualizare a sistemului DRG, astfel încât chirurgia minim invazivă să fie finanţată corespunzător. În lipsa unor stimulente financiare clare, spitalele publice vor continua să opereze majoritar prin metodele clasice, iar accesul pacienţilor la cele mai moderne şi, în acest caz, eficiente tratamente chirurgicale va rămâne limitat”, arată concluziile studiului.
