Sindromul de ovar polichistic, o tulburare hormonală frecvent întâlnită în rândul femeilor din grupa de vârstă reproductivă (15 – 49 de ani), a fost asociat cu un risc crescut de evenimente cardiovasculare şi rezultate adverse ale sarcinii în momentul naşterii.
Sindromul de ovar polichistic (SOP) afectează în jur de 5%-13% dintre femei la nivel global. Această afecţiune provoacă mentruaţie neregulată, niveluri excesive de hormoni masculini (androgeni) şi, uneori, infertilitate.
Bazându-se pe cercetări anterioare, care arată că acest sindrom este legat de riscurile apariţiei unor boli cardiovasculare mai târziu în viaţă, noile descoperiri conduse de specialişti de la Johns Hopkins, şi publicate săptămâna trecută în Journal of the American Heart Association, arată că afecţiunea poate creşte, în mod semnificativ la naştere, şi problemele cardiace în rândul femeilor însărcinate.
Printre aceste probleme se numără: preeclampsie (niveluri periculoase de hipertensiune arterială şi leziuni ale organelor), cardiomiopatie peripartum (o inimă slabită sau mărită), insuficienţă cardiacă, ritm cardiac anormal şi tromboembolism venos (cheaguri de sânge), comparativ cu femeile care nu au acest sindrom.
„Deseori, femeile cu acest sindrom sunt preocupate, pe bună dreptate, de efectele imediate, cum ar fi un ciclu menstrual neregulat, excesul de păr de pe corp, creşterea în greutate şi acnee. Cu toate acestea, complicaţiile cardiovasculare pe termen lung reprezintă şi ele o problemă gravă”, a declarat dr. Erin Michos, lect. univ. dr. la facultatea de medicină a universităţii Johns Hopkins, autoarea corespondentă a studiului.
Acest studiu ar trebui să încurajeze femeile cu acest sindrom să aibă un stil de viaţă sănătos pentru inimă, înainte, în timpul şi după sarcină, pentru a reduce riscul unor rezultate adverse, a mai spus medicul.
Pentru studiu, cercetătorii au analizat datele colectate de la mai mult de 17 milioane de naşteri din SUA între 2002 şi 2019, extrase din sistemul naţional de eşantionare. Dintre pacientele spitalizate la naştere, un număr de 195.675 au prezentat acest sindrom. Prevalenţa femeilor cu SOP şi cu obezitate în rândul celor cu tulburări hormonale, a crescut semnificativ în timpul perioadei de studiu.
Numărul femeilor cu acest sindrom a crescut de la 569 la 100.000 de naşteri raportate în 2002, la 15.349 la 100.000 de naşteri în 2019. În aceeaşi perioadă de timp, obezitatea a crescut de la 5,7% la 28,2% în rândul femeilor cu acest sindrom. Specialiştii au observat că o parte din creşterea numărului de femei identificate cu acest sindrom se poate datora şi unei mai bune detectări şi diagnosticări.
După ajustarea pentru factori de vârstă, rasă, asigurare de sănătate, venituri, şi pentru tulburări care nu au legătură cu această afecţiune, sindromul a rămas un predictor independent pentru complicaţiile cardiace în timpul naşterii, în comparaţie cu femeile care nu au prezentat această tulburare hormonală. Complicaţiile au inclus preeclampsie, cu un risc comparativ crescut cu 56%; insuficienţă cardiacă, cu un risc crescut de 76%; ritm cardiac anormal, cu un risc de două ori mai mare; inima slăbită, cu un risc cu 79% mai mare; şi un risc cu 82% mai mare pentru dezvoltarea unor cheaguri de sânge.
Femeile cu SOP au fost în general mai în vârstă (31 de ani faţă de 28 de ani), şi au avut o incidenţă mai mare de diabet zaharat, obezitate şi colesterol ridicat. Studiul a mai constatat că femeile de culoare care prezintă acest sindrom au un risc mai mare pentru preeclampsie şi alte rezultate negative.
„În prezent, obiectivul general este de a reduce rata mortalităţii, aflată în creştere în rândul femeilor însărcinate din SUA, cu scopul de a identifica factorii de risc. Studiul nostru arată că acest sindrom este într-adevăr un factor de risc pentru complicaţiile cardiace acute în momentul naşterii şi ar trebui luat în serios. Dorim să subliniem importanţa optimizării eforturilor de prevenţie pentru sănătatea cardiovasculare a femeilor cu acest sindrom, în special a femeilor de culoare şi a grupurilor socioeconomice defavorizate, deoarece credem că acestea sunt populaţiile cele mai vulnerabile care vor beneficia cel mai mult de pe urma acestui demers”, a declarat dr. Salman Zahid, medic rezident la spitalul Rochester din New York, autorul principal al studiului.
Într-o meta-analiză separată (o analiză care combină mai multe studii), publicată luna trecută în Journal of Women's Health, medicii au descoperit că femeile cu acest sindrom sunt de două ori mai predispuse să prezinte calcifierea arterelor coronare (CAC), un marker al aterosclerozei subclinice, şi un indicator timpuriu al aterosclerozei, o acumulare de grăsimi şi colesterol în pereţii arterelor. CAC apare atunci când plăca acumulată în artere se calcifiază. Este un marker pentru ateroscleroză, chiar şi când nu există simptome, şi un predictor serios pentru riscul de boli cardiovasculare.
Femeile cu SOP prezintă un risc crescut de dislipidemie (un dezechilibru al lipidelor), diabet de tip 2, hipertensiune arterială şi boli de inimă. Dr. Michos spune că detectarea timpurie a femeilor cu sindrom de ovar polichistic este esenţială pentru prevenirea, pe viitor, a riscului de boli cardiovasculare.
„Aceste descoperiri sugerează că prezenţa calciului în artere ar trebui considerat un factor de risc pentru bolile de inimă la femeile de peste 40 de ani. Au femeile cu SOP nevoie de statine? Ei bine, dacă au calciu coronarian care indică ateroscleroza, atunci da. Acest lucru ar putea fi un instrument de stratificare a riscului cardiovascular în acest sindrom”, a precizat dr. Michos.
Medicul a subliniat că aceste două studii evidenţiază împreună riscurile cardiovasculare asociate cu sindromul de ovar polichistic, atât în timpul sarcinii, cât şi pe termen lung. Screening-ul pentru factorul de risc cardiovascular rămâne vital pentru această populaţie de paciente. Reducerea riscului cardiovascular se poate realiza prin combinarea unui de stil de viaţă sănătos cu terapie medicamentoasă, pentru prevenţie sau atunci când medicul o indică.