Cel mai mare studiu realizat vreodată, care a examinat asocierea dintre endocardita infecţioasă şi procedurile dentare invazive, sugerează administrarea de antibiotice înaintea unor proceduri dentare invazive.
Persoanele care prezintă un risc ridicat pentru a dezvolta endocardită infecţioasă, o infecţie a inimii care pune viaţa în pericol, adesea cauzată de bacteriile care derivă din gură, ar trebui să primească antibiotice înainte de a fi supuse unor proceduri dentare invazive, sugerează noi cercetări de la universitatea din Sheffield, Anglia.
Rezultatele indică faptul că orientările NICE, din Marea Britanie, care sfătuiesc împotriva utilizării de rutină a antibioticelor înainte de procedurile dentare invazive pentru cei cu risc ridicat de endocardită infecţioasă (EI), ar trebui să fie reconsiderate, spun autorii.
Studiul sugerează că orientările actuale din Marea Britanie împotriva utilizării antibioticelor, emise de Institutul Naţional pentru Excelenţă în Sănătate şi Îngrijire (NICE), ar putea pune pacienţii cu risc ridicat la riscuri suplimentare inutile atunci când sunt supuşi unor proceduri dentare invazive.
În acelaşi timp, rezultatele validează îndrumări din SUA şi Europa care recomandă ca celor cu risc ridicat să li se administreze antibiotice înainte de procedurile dentare invazive.
„Endocardita infecţioasă este o infecţie cardiacă rară, dar devastatoare, în care aproximativ 30% dintre oameni mor în primul an de la dezvoltarea infecţiei”, a declarat profesorul Martin Thornhill, profesor de cercetare translaţională în stomatologie la universitatea din Sheffield şi autorul principal al studiului.
În jur de, 30-45% din cazurile de endocardită infecţioasă (EI) sunt cauzate de bacteriile din gură, dar a fost neclar, şi contestat până acum, dacă există o legătură puternică între procedurile dentare invazive, cum ar fi extracţiile dinţilor, şi EI la pacienţii care prezintă un risc ridicat de a dezvolta infecţia.
„Rezultatele studiului nostru validează pentru prima dată îndrumarea principalelor comitete de orientare din întreaga lume, cum ar fi American Heart Association şi Societatea Europeană de Cardiologie, care recomandă ca cei cu risc ridicat de endocardită infecţioasă să primească profilaxie cu antibiotice înainte de a fi supuşi procedurilor stomatologice invazive. În schimb, datele noastre sugerează că orientările actuale ale UK NICE împotriva utilizării de rutină a antibioticelor, ar putea pune pacienţii cu risc ridicat la un risc suplimentar inutil de a dezvolta endocardită infecţioasă şi ar trebui revizuite în lumina acestor noi dovezi”, a mai precizat profesorul.
Publicat miercuri, în Journal of the American College of Cardiology, cercetarea reprezintă cel mai mare studiu realizat vreodată care a examinat asocierea dintre endocardita infecţioasă, o infecţie a inimii care pune viaţa în pericol, adesea cauzată de bacteriile care derivă din gură, şi procedurile dentare invazive.
Studiul a fost efectuat în SUA, unde pacienţilor cu risc ridicat de endocardită infecţioasă (cei cu valve cardiace artificiale sau reparate, pacienţii cu anumite afecţiuni cardiace congenitale sau un istoric anterior de EI) li se recomandă să primească antibiotice înainte de procedurile dentare invazive, practică numită numite profilaxie cu antibiotice (PA), pentru a reduce riscul de a dezvolta EI.
Cercetarea este prima care demonstrează că profilaxia cu antibiotice reduce riscul de endocardită infecţioasă în urma tratamentului dentar invaziv pentru cei cu risc ridicat de a dezvolta infecţia.
Începând cu anii 1950, comitetele de orientare din întreaga lume au recomandat ca persoanele cu risc crescut de endocardită infecţioasă să primească profilaxie cu antibiotice înainte de a fi supuse procedurilor dentare invazive.
Cu toate acestea, nu a existat niciodată nicio cercetare robustă care să lege direct procedurile dentare cu dezvoltarea de endocardită infecţioasă sau orice studiu pentru a demonstra că profilaxia cu antibiotice este eficientă în reducerea riscului de a dezvolta endocardită infecţioasă.
În urma acestei lipse de dovezi, a preocupărilor cu privire la utilizarea inutilă a antibioticelor şi a riscului că PA ar putea promova dezvoltarea de bacterii rezistente la antibiotice, comitetele de orientare au redus de atunci numărul de persoane pentru care PA este recomandată, precizând că doar cei cu risc ridicat pentru endocardită infecţioasă ar trebui să primească AP înainte de procedurile dentare invazive.
În Marea Britanie NICE a mers chiar mai departe, declarând că: „Profilaxia antibiotică împotriva endocarditei infecţioase nu este recomandată în mod obişnuit persoanelor supuse procedurilor stomatologice”.
Studiul de la Sheffield a analizat istoricul medical a aproape opt milioane de oameni din SUA pe o perioadă de 16 luni, inclusiv 36.773 de persoane cu risc ridicat de endocardită infecţioasă.
Cercetătorii au analizat dacă pacienţii au avut tratament stomatologic invaziv, dacă au continuat apoi să dezvolte endocardită infecţioasă în termen de 30 de zile şi dacă li s-a administrat profilaxia cu antibiotice înainte de procedură.
Cercetătorii au descoperit că 3.774 dintre cei studiaţi au dezvoltat endocardită infecţioasă în termen de 30 de zile de la tratamentul dentar. Ei au mai constatat că riscul de a dezvolta endocardită infecţioasă a fost de 160 de ori mai mare la cei cu risc ridicat de EI decât în populaţia generală cu risc scăzut.
Asocierea dintre procedurile dentare invazive si endocardită infecţioasă a fost deosebit de puternică pentru extracţiile dentare si procedurile chirurgicale orale.
Pentru pacienţii cu risc ridicat de endocardită infecţioasă, riscul de a dezvolta EI a fost unul la fiecare 250 de extracţii dentare şi unul la fiecare 100 de proceduri de chirurgie orală, fără profilaxia cu antibiotice. Riscul în populaţia cu risc general scăzut a fost extrem de mic.
Studiul a constatat că doar 32,6% dintre pacienţii cu risc ridicat de endocardită infecţioasă au primit profilaxia cu antibiotice înainte de procedurile dentare invazive.
Acest lucru a permis cercetătorilor să studieze eficacitatea profilaxiei cu antibiotic - PA. Ei au descoperit că riscul de a dezvolta EI a fost de aproape 10 ori mai mare atunci când extracţiile dentare au fost efectuate la pacienţii cu risc ridicat fără acoperire PA decât atunci când au fost efectuate cu acoperire PA.
În mod similar, riscul de EI a fost de 12,5 ori mai mare atunci când procedurile de chirurgie orală au fost efectuate la pacienţii cu risc ridicat fără acoperire PA decât atunci când au fost efectuate cu acoperire PA.
Pentru SUA, chiar dacă rezultatele studiului validează îndrumarea American Heart Association, cercetarea a constatat că respectarea acestei recomandări a fost scăzută, doar 32,6% dintre cei cu risc ridicat de endocardită infecţioasă au primit profilaxia cu antibiotice înainte de a fi supuşi procedurilor dentare invazive.
„Este liniştitor pentru pacienţi, cardiologi şi stomatologi că datele noastre validează orientările americane, europene şi de altă natură din întreaga lume, care recomandă ca pacienţii cu risc ridicat pentru endocardită infecţioasă să primească profilaxia cu antibiotice înainte de procedurile dentare invasive”, a precizat profesorul Thornhill.
„Cu toate acestea, este îngrijorător faptul că respectarea acestei îndrumări de către stomatologii din SUA a fost atât de scăzută. În mod evident, mai sunt multe de făcut pentru a îmbunătăţi conformitatea cu orientările Asociaţiei Americane a Inimii”, a mai adăugat profesorul.
