Primul corp nou de spital judeţean construit în România după 1989 a fost finalizat la Bistriţa, lucrările fiind finanţate din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României (PNRR), a anunţat vineri Ministerul Sănătăţii.
Noul corp de clădire al Spitalului Judeţean de Urgenţă Bistriţa este cel mai mare proiect de sănătate realizat prin PNRR în judeţul Bistriţa-Năsăud şi una dintre cele mai mari investiţii din fonduri europene nerambursabile pentru sănătate, la nivel naţional.
Astfel, vineri s-au finalizat construcţia şi dotarea noului corp de clădire al unităţii medicale, care are 235 de paturi şi include: secţii esenţiale, bloc operator modern, cardiologie intervenţională cu sală hibridă de angiografie, neurochirurgie, neurologie, gastroenterologie intervenţională, ginecologie, ORL, hemodializă şi recuperare neurologică.
“După ani în care am vorbit despre nevoi, planuri şi întârzieri, astăzi avem rezultate concrete, care schimbă realitatea medicală pentru oameni. Pentru mine, acest moment spune foarte mult despre direcţia în care mergem în sănătate”, a declarat ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete.
Investiţia totalǎ în noul corp de spital a fost de 606 milioane de lei, spitalul fiind construit pentru a face faţă cazurilor complexe, pentru intervenţii rapide şi pentru siguranţa pacientului.
În plus, extinderea blocului operator, circuitele corecte, spaţiile dedicate formării profesionale şi dotările moderne reduc riscurile şi cresc calitatea actului medical, potrivit ministerului.
În noua unitate medicală, paturile sunt conectate la un sistem informatic care permite acces rapid la datele pacientului, monitorizare la distanţă şi colaborare medicală în timp real, inclusiv pentru obţinerea unei a doua opinii în cazurile critice.
În paralel, corpul vechi de clădire a trecut printr-un amplu proces de modernizare: reabilitarea clădirilor existente, dotarea cu echipamente moderne şi digitalizarea fluxurilor medicale.
În unitatea medicală din Bistriţa profesează 240 de medici. “Au ales să lucreze în Bistriţa-Năsăud pentru că există infrastructură, stabilitate şi respect pentru actul medical. Acesta este, poate, cel mai clar semn că investiţiile făcute corect schimbă sistemul, nu doar clădirile, a mai spus ministrul Sănătăţii.
