Sistemul de sănătate din România se confruntă cu un paradox major: există nevoia unei reforme accentuate în sănătate publică şi managementul sanitar, însă medicii specializaţi în aceste domenii nu sunt integraţi eficient în piaţa muncii, arată studiul naţional „Traseul în carieră al medicilor de sănătate publică şi management din România – de la rezidenţiat la angajare”. Rezultatele studiului arată că 70% dintre rezidenţi iau în calcul plecarea din ţară, în lipsa unor oportunităţi profesionale clare.
Deşi 97,6% dintre rezidenţi se declară mulţumiţi de pregătirea profesională, studiul indică probleme structurale majore: lipsa locurilor de muncă (43% - principala barieră identificată), incertitudinea poziţiilor din sănătatea publică pentru profesionişti SPM şi birocraţie şi influenţă politică în procesul tehnic decizional.
În acelaşi timp, studiul conturează profilul unei noi generaţii de medici care aleg conştient să se specializeze în sănătate publică şi management sanitar. 58,8% îşi doresc un mediu non-clinic, cu interes pentru promovarea sănătăţii (53%), prevenţie (46%) şi management sanitar (36%), potrivit autorilor studiului.
Aceşti medici vizează roluri strategice în sistem – de la expert tehnic şi manager, până la consultant în politici publice.
Dintre rezidenţi, 16,5% intenţionează să plece, 53,6% dau ca posibilă plecarea în funcţie de oportunităţi, 31% vor să rămână în România.
Potrivit datelor Colegiului Medicilor din România, la nivelul lunii septembrie 2025, când a fost demarat studiul, în ţara noastră existau 199 de medici specializaţi în Sănătate Publică şi Management cu Aviz de Liberă Practică. La momentul actual, în România, sunt 213 medici specializaţi în Sănătate Publică şi Management cu Aviz de Liberă Practică şi aproximativ 270 de medici rezidenţi în pregătire în specialitatea de sănătate publică şi management.
„România nu duce lipsă de specialişti în sănătate publică şi management, ci de un cadru care să le permită să îşi exercite competenţele acolo unde este cea mai mare nevoie de ele”, a declarat conf. dr. Bogdan Pană, coautor al studiului şi preşedinte al ARSPMS.
“Avem medici pregătiţi, avem date care arată clar problemele sistemului şi avem şi instrumentele necesare pentru schimbare. Ceea ce lipseşte este alinierea reglementărilor şi a mecanismelor de angajare, astfel încât această resursă umană să fie utilizată eficient. În lipsa acestei alinieri, riscăm să pierdem o generaţie de profesionişti care ar putea contribui direct la îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei”, a completat medicul.
Sănătatea Publică şi Manangementul reprezintă o specialitate esenţială pentru prevenţie, politici de sănătate şi managementul serviciilor medicale, potrivit specialiştilor.
Cu toate acestea, lipsa oportunităţilor de angajare şi barierele administrative limitează utilizarea acestei resurse umane strategice, respectiv medicii de sănătate publică şi management.
Studiul „Traseul în carieră al Medicilor de Sănătate Publică şi Management din România” a fost realizat în perioada septembrie-decembrie 2025, pe un eşantion de 184 de medici (aproximativ 50% din totalul medicilor activi în specialitate), şi analizează parcursul profesional, motivaţiile, barierele şi perspectivele de carieră ale acestora.
Studiul a fost realizat de Disciplina de Sănătate Publică şi Management a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” (UMFCD), în colaborare cu Asociaţia Română de Sănătate Publica şi Management Sanitar (ARSPMS) şi cadrele universitare de la Disciplinele de Sănătate Publică şi Management ale Universităţilor şi Facultăţilor de Medicină din Bucureşti, Timişoara, Cluj, Iaşi, Târgu Mureş, Constanţa, Craiova, Sibiu, Braşov, Oradea şi Galaţi, cu sprijinul Colegiului Medicilor din România.
Asociaţia Română de Sănătate Publică şi Management Sanitar (ARSPMS) este organizaţia profesională a medicilor de sănătate publică şi management din România, care are ca misiune să contribuie la îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei prin promovarea şi diseminarea evidenţelor în sănătate publică şi management sanitar, precum şi prin susţinerea profesioniştilor din domeniu prin programe de formare, informare şi proiecte dedicate dezvoltării sistemului de sănătate.
