Un nou antibiotic experimental a demonstrat eficienţă în tratarea infecţiilor provocate de bacteria periculoasă Clostridioides difficile (C. diff), potrivit unui studiu clinic realizat în Statele Unite. Descoperirea ar putea oferi o alternativă la tratamentele actuale, în contextul creşterii rezistenţei la antibiotice.
Infecţia cu bacteria Clostridioides difficile* (cunoscută şi sub numele de Clostridium difficile) reprezintă principala cauză de deces asociată gastroenteritelor la nivel mondial, provocând anual aproximativ 453.000 de îmbolnăviri şi 29.300 de decese. Infecţia se manifestă prin diaree severă, dureri abdominale, iar în cazuri grave poate duce la megacolon toxic, sepsis şi chiar deces.
În prezent, tratamentele de primă linie sunt antibioticele vancomicină, cu o rată de vindecare clinică între 42% şi 71%, şi fidaxomicina, cu o rată de 67%.
Totuşi, în timp, bacteria a dezvoltat rezistenţă la aceste medicamente, ceea ce a dus la creşterea numărului de recurenţe şi la agravarea cazurilor.
„Ambele tratamente, vancomicina şi fidaxomicina, sunt asociate cu rezistenţă antimicrobiană în creştere. Recurenţa infecţiei cu C. difficile este asociată cu mortalitate crescută, scăderea calităţii vieţii şi costuri ridicate pentru sistemul de sănătate”, a declarat, joi, Kevin Garey, profesor la College of Pharmacy al University of Houston (UH) şi autor principal al studiului publicat în revista The Lancet Microbe.
Un aspect esenţial al infecţiilor cu C. diff este dezechilibrul florei intestinale. Bacteriile benefice, precum Bacillota, Bacteroidota şi Actinomycetota, sunt reduse, iar cele dăunătoare, precum Pseudomonadota, se înmulţesc. Această perturbare slăbeşte mecanismele de apărare ale intestinului şi favorizează pierderea bacteriilor care ajută la metabolizarea acizilor biliari, facilitând astfel reapariţia infecţiei.
Mecanismul de acţiune al antibioticului experimental ibezapolstat contribuie la restaurarea florei intestinale sănătoase, reducând astfel riscul de recidivă, au explicat cercetătorii de la UH.
Antibioticul acţionează selectiv, distrugând bacteriile C. difficile fără a afecta bacteriile benefice care protejează intestinul.
Studiul clinic randomizat, dublu-orb şi controlat activ a arătat o rată ridicată de vindecare iniţială la pacienţii trataţi cu acest antibiotic, fără cazuri de recurenţă pe durata studiului.
Medicamentul a fost bine tolerat şi s-a asociat cu păstrarea bacteriilor responsabile pentru echilibrul acizilor biliari, un factor cheie în prevenirea reapariţiei infecţiei.
Studiul a fost realizat în 15 centre din Statele Unite, inclusiv clinici ambulatorii şi spitale, pe pacienţi cu vârste între 18 şi 90 de ani, diagnosticaţi cu forme uşoare sau moderate de infecţie cu C. difficile. Rezultatele susţin avansarea antibioticului experimental către faza III de studii clinice, potrivit echipei de cercetare.
Noul antibiotic este dezvoltat de compania Acurx Pharmaceuticals şi, deşi promiţător, nu este încă aprobat pentru uz clinic. Dacă eficienţa sa va fi confirmată în studii viitoare, acesta ar putea deveni o opţiune terapeutică semnificativă în lupta împotriva rezistenţei la antibiotice şi în prevenirea recurenţelor infecţiei cu C. difficile.
Notă:
Clostridium difficile este denumirea consacrată, folosită de mult timp în medicina şi literatura de specialitate. Cu toate acestea, studiile genetice au arătat că această bacterie aparţine unui grup diferit de bacterii, fiind reclasificată, în 2016, drept Clostridioides difficile. Ambele denumiri sunt acceptate şi înţelese în context medical, şi ambele forme pot fi întâlnite în articole, ghiduri şi informaţii medicale. Deşi ambele denumiri sunt corecte, Clostridioides difficile reflectă mai precis poziţionarea sa în clasificarea bacteriană, conform cercetărilor mai recente.
