Cercetătorii au realizat progrese semnificative în combaterea virusului imunodeficienţei umane (HIV), deschizând perspective reale pentru eliminarea completă a acestuia din organism.
Aproape 40 de milioane de persoane trăiesc cu HIV la nivel mondial. Deşi terapia antiretrovirală poate suprima virusul până la niveluri nedetectabile, aceasta nu îl poate elimina complet din organism.
HIV are o abilitate unică de a se ascunde într-un tip de celule albe, limfocitele T CD4+, şi de a persista acolo în stare latentă, fiind pregătit să reapară imediat ce tratamentul este întrerupt.
Acest „rezervor” viral reprezintă de mult timp una dintre cele mai mari provocări în căutarea unui tratament care să vindece infecţia cu HIV.
Folosind aceeaşi tehnologie utilizată la fabricarea vaccinurilor cu ARN mesager (ARNm) împotriva Covid-19, cercetătorii conduşi de Institutul Peter Doherty pentru Infecţii şi Imunitate (Doherty Institute) au descoperit o nouă modalitate de a livra ARNm către acest „rezervor” HIV şi de a determina virusul să iasă din starea sa latentă.
Într-un studiu, realizat în laborator şi publicat recent în revista Nature Communications, echipa a dezvoltat noi structuri microscopice, asemănătoare cu nişte bule de grăsime, cunoscute sub numele de nanoparticule lipidice (LNP), în care au introdus ARNm, pe care au reuşit astfel să-l transporte în celulele infectate cu HIV. Acolo, ARN-ul mesager a determinat celulele să expună virusul latent.
Dr. Paula Cevaal, cercetător la Institutul Doherty şi unul dintre autorii principali ai studiului, a explicat că, până de curând, era imposibil să introduci ARNm în aceste celule, deoarece ele nu reuşeau să absoarbă nanoparticulele lipidice folosite pentru a transporta ARN-ul mesager. Cu alte cuvinte, celulele „refuzau” să preia mesajul care le-ar fi făcut să expună virusul la suprafaţă.
Pentru a depăşi această limitare, echipa a dezvoltat un nou tip de NLP care a permis livrarea eficientă a tehnologiei ARNm către celulele albe. Odată ajuns în celulă, ARNm are rolul de a o „instrui” să expună virusul ascuns.
„Este pentru prima dată când această strategie s-a dovedit a fi eficientă în celule infectate cu HIV. Speranţa noastră este ca noul design al nanoparticulelor să reprezinte o cale către un posibil tratament curativ pentru HIV”, a declarat dr. Cevaal, citată într-un comunicat.
Studiul a fost realizat pe celule donate de pacienţi infectaţi cu HIV.
Echipa va continua studiile pentru a vedea acum dacă, după ce virusul este făcut vizibil, sistemul imunitar este capabil să îl recunoască şi să îl distrugă eficient.
Deşi această reuşită este extrem de promiţătoare, va mai dura câţiva ani până când va putea fi folosită la oameni, întrucât sunt necesare teste suplimentare pentru a verifica dacă abordarea este sigură pentru pacienţi.
Totuşi, este important de menţionat că această abordare ar putea avea implicaţii mai largi, dincolo de infecţia cu HIV. Celulele albe în care se ascunde virusul sunt implicate şi în alte afecţiuni, inclusiv anumite tipuri de cancer şi boli autoimune.
Astfel, capacitatea de a livra în siguranţă ARNm în aceste celule deschide noi perspective de tratament pentru un spectru larg de boli.
