Femeile pot obţine aceleaşi beneficii cardiovasculare ca bărbaţii cu doar jumătate din timpul dedicat exerciţiilor fizice, sugerează un nou studiu de amploare, publicat luni. Cercetătorii propun ca recomandările privind activitatea fizică să fie adaptate în funcţie de sexul biologic, întrucât răspunsul organismului la efort pare diferit între femei şi bărbaţi.
Studiul, publicat în revista Nature Cardiovascular Research, şi coordonat de o echipă de la Universitatea Xiamen din China, a analizat datele a peste 80.000 de participanţi din baza de date britanică UK Biobank.
Concluziile arată că femeile care fac aproximativ 250 de minute de exerciţiu fizic pe săptămână îşi reduc riscul de boală coronariană cu 30%, în timp ce bărbaţii au nevoie de 530 de minute, aproape nouă ore, pentru acelaşi efect.
Cercetarea confirmă tendinţa observată în studii anterioare: femeile par să obţină beneficii mai mari decât bărbaţii de la acelaşi nivel de efort fizic, deşi, în medie, sunt mai puţin active.
În prezent, ghidurile internaţionale recomandă adulţilor între 16 şi 64 de ani cel puţin 150 de minute de exerciţiu moderat sau 75 de minute de activitate intensă pe săptămână, completate de exerciţii de întărire musculară de două ori pe săptămână.
În rândul participanţilor fără boli cardiovasculare la începutul studiului, femeile care au respectat recomandările săptămânale au avut un risc cu 22% mai mic de a dezvolta boală de inimă în următorii opt ani, comparativ cu cele inactive. La bărbaţi, reducerea riscului a fost de 17%.
Diferenţa a devenit şi mai evidentă atunci când cercetătorii au analizat timpul total dedicat exerciţiilor: femeile au atins nivelul maxim de protecţie cardiacă după aproximativ 250 de minute pe săptămână, în timp ce bărbaţii necesitau peste dublul acestei durate.
Rezultatele au fost şi mai surprinzătoare în rândul celor peste 5.000 de persoane care sufereau deja de boală coronariană. Femeile care au respectat recomandările de exerciţiu fizic au avut, pe durata urmăririi, un risc de deces de trei ori mai redus decât bărbaţii cu un nivel similar de activitate.
Autorii subliniază că atât femeile, cât şi bărbaţii pot obţine „beneficii cardiovasculare substanţiale” prin activitate fizică regulată, dar că femeile au un aparent avantaj biologic.
Printre explicaţiile posibile se numără diferenţele hormonale, compoziţia fibrelor musculare şi modul în care organismul foloseşte glucoza pentru energie.
Deşi studiul nu clarifică pe deplin mecanismele prin care apare această diferenţă, autorii susţin că rezultatele ar putea motiva mai multe femei să adopte un stil de viaţă activ.
În prezent, la nivel mondial, un număr mai mare de femei decât de bărbaţi nu reuşeşte să atingă pragul minim de activitate fizică recomandat pentru menţinerea sănătăţii.
„Rezultatele noastre ar putea motiva femeile inactive să facă mai multă mişcare, reducându-şi astfel riscul cardiovascular”, a declarat profesorul Yan Wang, coautor al studiului.
Într-un articol care însoţeşte studiul, dr. Emily Lau, specialist în sănătatea cardiovasculară a femeilor la Spitalul General Massachusetts, subliniază importanţa unei abordări personalizate în privinţa mişcării recomandate pentru menţinerea sănătăţii.
„Aceste date arată că nu există o soluţie universală. Este momentul să integrăm strategii specifice pentru femei în ghidurile de prevenţie cardiovasculară”, a menţionat medicul.
Studiul evidenţiază necesitatea revizuirii recomandărilor medicale privind activitatea fizică, astfel încât acestea să ţină cont nu doar de vârstă şi intensitate, ci şi de diferenţele biologice dintre femei şi bărbaţi.
