Un nou studiu arată că riscul problemelor cardiace creşte semnificativ atunci când temperaturile ridicate sunt combinate cu o umiditate crescută. Cercetarea, sugerează că în zilele extrem de calde şi umede, probabilitatea de a ajunge la camera de urgenţă din cauza unei afecţiuni cardiace poate fi de până la şase ori mai mare. Acest fenomen este explicat prin faptul că umiditatea ridicată reduce capacitatea corpului de a se răcori prin transpiraţie, forţând inima să lucreze mai intens, ceea ce poate fi periculos mai ales pentru persoanele cu boli cardiace preexistente.
Un recent studiu arată că pe măsură ce temperaturile şi umiditatea cresc, creşte şi numărul de vizite la camera de urgenţă pentru afecţiuni cardiace. Astfel, umiditatea ridicată, combinată cu căldura extremă, a fost asociată cu un risc de şase ori mai mare de a ajunge la urgenţă din cauza unei probleme cardiace.
Căldura extremă este solicitantă pentru inimă. Pe măsură ce temperatura creşte, inima pompează mai repede pentru a trimite sângele spre piele, ajutând corpul să se răcească. Acest efort suplimentar asupra sistemului cardiovascular poate creşte riscul de infarct miocardic sau AVC (accident vascular cerebral), mai ales la persoanele cu boli cardiace preexistente.
Pericolul creşte semnificativ atunci când canicula este combinată cu umiditate ridicată, potrivit studiului condus de Universitatea Tulane, care a constatat că riscul de a ajunge la urgenţă pentru o problemă cardiacă este de şase ori mai mare în zilele extrem de calde şi umede.
Studiul, publicat miercuri în revista Science of the Total Environment, a analizat peste 340.000 de vizite la urgenţă pentru probleme cardiacem între 2014 şi 2019, într-un oraş din Bangladesh, caracterizat de căldură şi umiditate intense.
Cercetătorii au comparat aceste vizite cu istoricul datelor de sănătate privind temperatura şi umiditatea. Ei au constatat că, în timp ce doar căldura a crescut riscul unei urgenţe cardiace cu 4,4% în zilele cu umiditate scăzută, riscul a urcat la 26,7% în cele mai umede zile, când umiditatea relativă depăşea 82%.
„Aceste rezultate arată că trebuie să luăm în considerare căldura şi umiditatea împreună atunci când discutăm despre orice tip de politică legată de schimbările climatice. Căldura extremă poate avea un impact negativ asupra sănătăţii, asta ştim deja, dar nu ne-am aşteptat la o creştere atât de dramatică a riscului atunci când luăm în calcul şi umiditatea ridicată”, a declarat autorul principal al studiului, Mostafijur Rahman, asistent universitar la catedra de ştiinţe ale sănătăţii mediului la Celia Scott Weatherhead School of Public Health and Tropical Medicine, din cadrul Universităţii Tulane, citat într-un comunicat.
Căldura ridicată a fost definită ca temperaturi de peste 29°C; expunerea doar la căldură ridicată a fost asociată cu o creştere de 8% a vizitelor la urgenţă pentru probleme cardiace, iar umiditatea a amplificat semnificativ acest risc atunci când nivelul a depăşit 80%.
Creşterea a fost constantă indiferent de vârstă sau sex. Atunci când este combinată cu căldură ridicată, umiditatea mare din aer poate limita evaporarea transpiraţiei, principalul mecanism de răcire al corpului, forţând inima să pompeze şi mai mult.
Cercetătorii nu au găsit, însă, nicio asociere între umiditate şi creşterea urgenţelor cardiace.
Pe măsură ce temperaturile cresc în întreaga lume, autorii speră că aceste rezultate vor încuraja identificarea unor soluţii pentru a minimiza riscurile afecţiunilor cauzate de expunerile la căldură şi umiditate ridicată.
Autorii recomandă populaţiei să adopte obiceiuri care să îi ajute să facă faţă căldurii, precum hidratarea corespunzătoare, petrecerea timpului în spaţii interioare, purtarea hainelor din ţesături care permit pielii să respire şi, atunci când este posibil, vizitarea locurilor publice dotate cu aer condiţionat, precum centrele comerciale sau bibliotecile.
