Un consum ridicat de alimente ultraprocesate este asociat cu un risc mai mare de evenimente cardiovasculare grave, potrivit unui studiu amplu realizat pe adulţi din Statele Unite. Rezultatele arată că frecvenţa consumului acestor produse contează, iar creşterea aportului zilnic este legată direct de un risc mai mare pentru sănătatea inimii.
Persoanele care au consumat în medie peste nouă porţii de alimente ultraprocesate pe zi au avut un risc cu 67% mai mare de a suferi un eveniment cardiac major, comparativ cu cele care consumau aproximativ o porţie zilnic, potrivit unui studiu, publicat marţi, în revista JACC Advances, care va fi prezentat la sesiunea ştiinţifică anuală a Colegiului American de Cardiologie (ACC.26), ce se va desfăşura între 28-30 martie la New Orleans.
Alimentele ultraprocesate includ produse ambalate sau de tip „gata de consum”, precum chipsuri, biscuiţi săraţi, mese congelate, carne procesată, băuturi îndulcite, cereale pentru micul dejun şi diverse tipuri de pâine.
Analiza s-a bazat pe datele a 6.814 adulţi americani, cu vârste între 45 şi 84 de ani, fără boală cardiacă cunoscută, incluşi în studiul Multi-Ethnic Study of Atherosclerosis (MESA).
Cercetătorii au evaluat consumul alimentar folosind chestionare şi au clasificat alimentele conform sistemului NOVA, care împarte produsele în funcţie de gradul de procesare, de la alimente neprocesate sau minim procesate până la alimente ultraprocesate.
Participanţii cu cel mai mare consum de alimente ultraprocesate au avut în medie 9,3 porţii pe zi, comparativ cu 1,1 porţii pe zi în rândul celor cu cel mai redus consum.
Comparativ cu grupul cu consum redus, cei cu consum ridicat au avut un risc cu 67% mai mare de deces prin boală coronariană sau accident vascular cerebral (AVC) ori de apariţie a unui infarct miocardic, AVC sau stop cardiac resuscitat.
Rezultatele au arătat că fiecare porţie suplimentară zilnică de alimente ultraprocesate a fost asociată cu o creştere de 5,1% a riscului de evenimente cardiovasculare adverse.
Asocierea a fost mai pronunţată în rândul americanilor de culoare, unde riscul a crescut cu 6,1% pentru fiecare porţie suplimentară, comparativ cu 3,2% în cazul persoanelor din alte categorii de populaţie definite după rasă.
Autorii au controlat în analiză factori precum aportul caloric total, calitatea generală a alimentaţiei şi factori de risc cunoscuţi, inclusiv diabetul, hipertensiunea arterială, colesterolul crescut şi obezitatea.
Chiar şi după aceste ajustări, asocierea dintre consumul ridicat de alimente ultraprocesate şi riscul cardiovascular a rămas similară.
Cercetătorii au precizat că diferenţele observate între grupuri de populaţii diferite pot fi influenţate de factori precum marketingul alimentar direcţionat către minorităţi şi accesul mai redus la alimente mai puţin procesate în anumite zone.
Autorii notează şi câteva limitări ale studiului, printre care faptul că datele privind alimentaţia au fost raportate de participanţi şi nu au fost colectate de cercetători pentru a analiza în detaliu consumul de alimente ultraprocesate. De asemenea, evaluarea s-a bazat pe numărul de porţii, nu pe tipuri individuale de produse.
Totodată, autorii subliniază că studiul nu a investigat mecanismele biologice implicate.
Aceştia recomandă atenţie la tipurile de alimente consumate şi la etichetele nutriţionale, care indică nivelul de zahăr adăugat, sare, grăsimi şi carbohidraţi, valori frecvent mai ridicate în produsele ultraprocesate comparativ cu alimentele mai puţin procesate, precum fulgii de ovăz simpli, nucile, leguminoasele sau produsele proaspete ori congelate.
În 2025, Colegiul American de Cardiologie a publicat un ghid clinic concis în revista JACC, care susţine introducerea unui sistem standardizat de etichetare pe partea frontală a ambalajelor, pentru a facilita alegeri alimentare mai sănătoase.
Colegiul American de Cardiologie (ACC) este lider mondial în transformarea îngrijirii cardiovasculare şi în îmbunătăţirea sănătăţii inimii pentru toţi. Din 1949, reprezintă principala sursă de educaţie medicală profesională pentru echipe implicate în îngrijirea cardiovasculară, acordând certificări specialiştilor din peste 140 de ţări care îndeplinesc criterii stricte şi având un rol major în elaborarea politicilor de sănătate, standardelor şi ghidurilor clinice.
